„În al treilea an, nu te mai abții să te uiți după domnișoarele proaspete care dau strălucire străzii. Nu mai vorbești cu soția ta. La restaurant stai ore în șir lângă ea, ascultând ce povestesc vecinii de masă. Ieși în oraș din ce în ce mai des: asta e scuza ca să nu ți-o mai tragi. Curând după aceea vine și momentul în care nu-ți mai poți suporta nevasta nicio secundă, fiindcă te-ai îndrăgostit de alta. Există un singur punct în privința căruia nu te-ai înșelat: viața e cea care are, cu adevărat, ultimul cuvânt. În al treilea an, ai o veste bună și una rea. Cea bună: dezgustată, nevasta te părăsește. Cea rea: Începi o nouă carte.”
Dragostea durează trei ani – Frederic Beigbeder