România, te iubesc! a fost o idee care a crescut natural în redacția Știrilor PRO TV, sprijinită consistent de conducerea postului și a redacției Știri. Era unica direcție în care corespondenții care au format atunci nucleul emisiunii puteau merge. Viața lor profesională la Știrile PRO TV devenise prea simplă, prea liniară, aveau prea multe de spus și prea multe de explorat pentru ritmul Știrilor de la ora 19. Următorul pas a fost făcut firesc, spre materiale mai elaborate, mai lungi și cu personaje mai bine explorate. Au urmat campanii pe subiecte dure și dureroase pentru public. Și, desigur, momentul 1 decembrie, ziua Marii Uniri și data nașterii PRO TV. Atunci, ca și acum, ei fac portretele românilor de pretutindeni care muncesc mult pentru mai bine, se sacrifică pentru comunitate, se adaptează și folosesc inteligent ocaziile. Într-un cuvânt, români exemplari care duc țara mai sus, mai departe.
Toate aceste energii și idei au primit, într-o zi de septembrie a anului 2008, o oră de emisie săptămânală, duminica, chiar înaintea principalului program de știri. Un format de reportaje, anchete și investigații de calitate mereu mai bună, cu standarde mereu mai mari.
2018 este un nou capitol în istoria emisiunii, capitol deschis de doamna Lidia Bodea, directorul general al Editurii Humanitas, prin următoarele cuvinte: „Mesajul pe care vi-l scriu acum e provocat tocmai de această admirație pentru ceea ce faceți împreună cu colegii dumneavoastră, și mai ales de «obsesia» mea că lucrurile cu adevărat importante trebuie să existe și în formă de carte.“ A fost o uriașă surpriză pentru noi toți.
„Cum să facem scris din imagine?“ A fost prima întrebare pe care echipa România, te iubesc! și-a pus-o la întâlnirea cu doamna Lidia Bodea, care le descria ideea pe care o va numi „cartea mea“. Aveam cu toții în minte imagini superbe sau dezolante, fragmente de interviuri în care participanții puteau fi premiați pentru jocul artistic, scene dense și rapide în care totul era în mișcare. Cum să le descrii, ca să rămână la fel de valoroase ca la televizor?
Forma fizică, firească în care se așează faptele și imaginile înainte de a deveni un reportaj finit este totuși scrisul. După ce imaginile sunt filmate, subiectul documentat și personajele intervievate, autorul scrie, iar povestea se dezvoltă pe măsură ce personajele și faptele sunt așezate la locurile lor. Sau deliberat într-o dezordine fermecătoare, care capătă sens abia la sfârșit.
Și totul sub constrângerea timpului, o oră de emisie.
Scrisul pe imagini, altfel spus textul scris astfel încât să folosească la maximum puterea secvențelor video, e poate cel mai bine păstrat secret al acestei meserii. Iar corespondenții România, te iubesc! sunt – trebuie să renunț aici la modestie – maeștrii genului.
Citiți poveștile lui Alex, să vedeți cum vă poartă prin locuri incredibile pe care le descoperiți alături de bucuria lui. Sau de furia lui. Suntem luați pe sus din inima pădurilor ciuntite sau din vaste râuri de nepăsare și așezați la biroul unui director sau al altuia, direct răspunzător de dezastrul tocmai vizitat. Sau urmăriți-o pe Paula cum călătorește înainte și înapoi în timpul personajelor, pe urmele faptelor care le-au definit ori în căutarea amănuntului elocvent care poate explica o decizie – sau lipsa ei. Cosmin construiește dialoguri imposibile între personaje care nu vor sau nu pot să se vadă față în față și care își dau replici peste timp și spațiu descriind din perspective diferite același subiect, de regulă dureros pentru toți ceilalți. Paul are o abilitate de a urmări firul evenimentelor cu documente și mărturii alături, dar descrise de parcă ar fi vorba de un episod de suspans, și nu de o calamitate administrativă. Deși cele două nu se exclud… Iar Rareș impune un ritm atât de alert și de bogat în detalii și emoții, încât aproape îl simți că la un moment dat încetinește, ca să-și tragă sufletul alături de spectator. Sau, în cazul nostru, de cititor.
Am încredere că veți recunoaște și vocile autorilor. Vocea lui Alex, scrisă hotărât și tăios, cu pauze în care își lasă interlocutorul să se încurce în propriile greșeli. Sau frazele aparent fragile, dar nu mai puțin grave și puternice ale Paulei, care cresc o tensiune din care – uneori – ieși doar plângând. Insistența și persistența lui Rareș, refuzul bine documentat al lui Cosmin de a se lăsa mințit. În reportaje, corespondenții se scriu și pe ei. Educația, experiențele, lucrurile care îi fac să râdă, „zona folclorică“ ce le-a modelat personalitatea, toate se întrevăd în deschiderea sinceră către materia pe care o investighează.
Acesta este un volum bazat pe o selecție a reportajelor difuzate la PRO TV în emisiunea România, te iubesc! . Materialele „au trecut sticla“, după cum ne arată reacțiile publicului care ne urmărește, și căruia îi mulțumim și aici pentru sprijin. Suntem acum pe un teritoriu nou, curioși dacă universul creat de personalitățile corespondenților prinde viață încă o dată, în mintea cititorului de data aceasta.
Cartea România, te iubesc! poate fi cumpărată de la:
Ai citit această carte? Spune-ți părerea în secțiunea de comentarii de la finalul acestui fragment.
4,6 rating based on 104 ratings (all editions)
ISBN-10: 9735062860
ISBN-13: 9789735062866
Goodreads: 42730183
Author(s):Publisher: Humanitas
Published: 11//2018
România, te iubesc! a fost o idee care a crescut natural în redacţia Ştirilor PRO TV. Un format de reportaje, anchete şi investigaţii de calitate mereu mai bună, cu standarde mereu mai mari. 2018 este un nou capitol în istoria emisiunii. „Cum să facem scris din imagine?“ Aveam cu toţii în minte imagini superbe sau dezolante, fragmente de interviuri în care participanţii puteau fi premiaţi pentru jocul artistic, scene dense şi rapide în care totul era în mişcare. Cum să le descrii, ca să rămână la fel de valoroase ca la televizor? Forma fizică, firească în care se aşază faptele şi imaginile înainte de a deveni un reportaj finit este totuşi scrisul. Materialele „au trecut sticla“, după cum ne arată reacţiile publicului care ne urmăreşte. Suntem acum pe un teritoriu nou, curioşi dacă universul creat de personalităţile corespondenţilor prinde viaţă încă o dată, în mintea cititorului de data aceasta.