"Un cititor trăieşte o mie de vieţi înainte de a muri. Omul care nu citeşte trăieşte doar o singură viaţă." – George R.R. Martin
Gata, intrasem în Împărăția Rahatului. Aici, aerul stătut își modificase atât de mult compoziția, încât devenise o materie prea densă și nocivă pentru plămânii mei omenești. Da, Zoița este dovada vie (încă) a forței uriașe de adaptare grație căreia omul poate trăi chiar și într-o lume de căcat. El nu mai e conștient de capacitatea … Citește mai mult
Băiatul își adună forțele și o apucă spre mine, cățărându-se peste bagajele din căruță. L-am luat de braț ca să-l ajut să coboare; nu prea se ținea pe picioare când l-am dus lângă foc. – Ia uite cine s-a-ntors de la un pas de moartea cea urâcioasă, îl întâmpină Charlie vesel. – Vreau pușca-napoi, zise … Citește mai mult
Noul statut al lui Hitler a impus noi cerințe în cadrul regimului de securitate. Pe de o parte, numirea sa a constituit un profund șoc pentru toți cei care considerau că el și mișcarea sa erau ceva trecător sau chiar ușor ridicol. Aceasta i-a alertat pe adversarii săi, deopotrivă pasivi și activi, obligându-i să ia … Citește mai mult
Cum făcuserăm în fiecare zi din luna aceea, am dat buzna în atelierul de pictură ca să mâncăm. Yasmina, cea mai mică dintre surorile columbiene, care avea simț practic și era organizată, a împărțit mâncarea în cinci porții egale în timp ce noi așteptam să auzim adan‑ul care ne dădea voie să întrerupem postul. Din … Citește mai mult
Să nu ai niciodată încredere într-un om care se pune, neinvitat, în capul mesei în casa altuia. Nu sunt cuvintele mele. Sunt cuvintele bunicului meu, Cornelius, care, după ce le-a spus, s-a îndepărtat cât de mult a putut de această masă și nu va fi primit prea curând la ea. Iar problema nu e atât … Citește mai mult
Îmi aduc aminte că am stat de vorbă cu L., care îmi era „un fel de prieten”, cum se exprimase. Consideram că are o experiență în materie de Occident. Cu al am stabilit ce greu va fi – de fapt, imposibil – să refac o poziție universitară acolo sau cel puțin să pot avea o … Citește mai mult
Doctorul începe: – Așadar, oameni buni, îi putem da drumul? Le surâde rezidenților care-și sorb cafelele împrejurul său. Încearcă s-o ocolească cu privirea pe Sora-Șefă. Ea șade tăcută pe locul ei, făcându-l să se simtă nervos și agitat. Își scoate grăbit ochelarii și și-i pune pe nas ca s-arunce o privire la ceas, apoi începe … Citește mai mult
Mama ei fusese întotdeauna mai interesată de haine decât ea, dar nu cheltuia nici ea excesiv. – Exact. Sunt multe lucruri la care nu vei lua parte în următoarele câteva luni, nu numai pentru că el va fi plecat, ci și pentru că tu lucrezi zici. Probabil că nu va avea prea mult control asupra … Citește mai mult
Lui Ernest îi plăcea la nebunie să fie psihoterapeut. Zi de zi, pacienții îl invitau în cele mai intime încăperi ale vieții lor. Zi de zi, el le aducea alinare, își făcea griji din pricina lor, le ușura disperarea. Iar în schimb, primea admirație și prețuire. De asemenea, și bani, deși Ernest deseori se gândea … Citește mai mult
I-am spus: când e frig, pune-ți căciula, altfel îți îngheață urechile. Uite și-acum câți trecători sunt fără urechi, i-am spus. Ea a fost de acord, mă rog, da-da, ar trebui, dar nu și-a pus-o. A râs de glumă, și tot fără căciulă a mers. O imagine de soiul ăsta îmi apare în minte, deși, despre … Citește mai mult