„În acel salon cu tapet din hârtie albastru-închis, curat și cu unele pretenții, adică cu o masă rotundă și o canapea, cu un ceas de bronz cu cupolă, cu o oglindă îngustă între uși și cu o mică lustră străveche cu plăcuțe de sticlă, care era atârnată de tavan cu un lanț de bronz, stătea în picioare domnul Lebedev în persoană, cu spatele la prințul care intra, în vestă, dar fără haină, pentru că era vară, și, bătându-se în piept, ținea un discurs amarnic pe margine cine știe cărei teme. Ascultătorii erau: un băiat de vreo cincisprezece ani, o fată tânără de vreo douăzeci de ani, toată în doliu și cu un copil sugar în brațe, o fată de treisprezece ani, tot în doliu, care râdea foarte mult, căscând grozav gura și, în sfârșit un ascultător extrem de ciudat, care stătea întins pe canapea, un ins de vreo douăzeci de ani, destul de frumos, oacheș, cu părul lung și des, cu ochii mari și negri, cu tuleie de perciuni și barbă. Acest ascultător, s-ar părea, îl întrerupea adeseori și îl contrazicea pe Lebedev, care perora; probabil că din acest motiv râdea restul publicului.”
Cartea Idiotul poate fi achiziționată de la: