„Natalie nu se mai simțise niciodată încurcată în prezența lui Jan. Fuseseră mereu ca niște surori, puteau să vorbească despre absolut orice. Era evident că, din anumite motive știute doar de Jan, asta nu mai era posibil. Brusc, Natalie nu-și mia dorea decât să se termine odată cina și să se refugieze în apartamentul ei. Se simțea foarte rănită.
– Cred că ar fi mai bine să alegi tu subiectul de discuție, pentru că se pare că orice aș alege eu nu-ți este pe plac.
– Nat, îmi pare chiar foarte rău, răspunse Jan, aplecându-se peste masă către prietena ei. Mi-aș dori să-ți pot spune, îți jur, dar nu pot, nu am voie.
– Atunci nu o face. Nu cred că mai vreau budincă. Hai să luăm doar o cafea și să ne despărțim, vrei?
– Of, dă-i naibii, înjură Jan. Ascultă Nat. Coborî vocea. O să-ți povestesc despre weekendul meu, dar nu ai voie să vorbești cu nimeni niciodată. Dacă o faci, distrugi totul. Așadar, îmi promiți să păstrezi secretul?
Acum Natalie era de-a dreptul intrigată.
– Desigur. Doar știi cât de bine păstrez un secret.
– Da. Ei bine, sper, pentru că risc totul spunându-ți lucrurile astea. Locul unde am mers se numește Paradisul. Este în Sussex. O tipă de la muncă mi-a spus despre el. Știi, nu-și fac reclamă. Oamenii află de el din gură în gură, iar numele lor trebuie menționat de cineva care a mai fost, înainte să poți merge acolo.
– Dar de ce? întrebă Natalie curioasă. Trebuie să arăți trăsnet sau de ce?
– Absolut deloc. Dacă era așa, eu nu ajungeam acolo. Nu, de fapt, e un seminar de weekend.
– Un seminar de afaceri? Nu vreau să-mi petrec un weekend muncind. Vreau o pauză.
– Este un seminar de sex.
Natalie rămase cu gura căscată.
– Ce naiba vrei să spui?
– Exact ceea ce spun. Oamenii se duc acolo pentru a învăța cum să-și împlinească potențialul sexual, dar un anumit tip, foarte special, de potențial. Vezi tu, este pentru femei ca noi două sau pentru bărbați care-și petrec toată ziua la birou, controlându-i pe alții. Acolo te învață cum să lași controlul în seama partenerului tău pentru a simți plăcerea. L-am auzit pe unul dintre îndrumători spunându-i „școala supunerii”, ceea ce rezumă totul foarte bine.
– Nu-mi vine să cred ce aud, spuse Natalie uimită. Doar nu-mi spui că…
– Pentru numele lui Dumnezeu, nu țipa!
Jan se uită nervoasă în jur.
– Scuze. Doar nu-mi spui că ai devenit supusă, nu?
– Ba da, se confesă Jan. A fost incredibil de greu la început. Ca să fiu sinceră, nu credeam că o să reușesc să rămân acolo nici măcar o zi, dar eram hotărâtă să încerc. Și hai să fim realiste! Viața mea sexuală nu era deloc minunată, condusă de mine așa cum voiam, așa că ce aveam de pierdut? Oricum, odată ce am început să mă abandonez și să fac ce voiau ei, a fost atât de fantastic, încât îmi doream să învăț din ce în ce mai mult.
– Ce te puneau să faci?
Jan clătină din cap.
– Asta chiar că este ceva ce nu-ți pot spune.
– Înțeleg că vor să păstreze locul acesta secret, zise Natalie. Ce nu înțeleg este de ce nu ai dat nici un semn de viață de când te-ai întors.
– Pentru că mă văd cu o mulțime de oameni care au fost la Paradis odată cu mine. Organizăm o petrecere la fiecare acasă, ne întâlnim să luăm cina și totul se transformă, întotdeauna, în ceva mult mai excitant. Problema este că nu ni se permite să invităm persoane care nu au fost la Paradis și de aceea nu te-am putut invita și pe tine. Și ce este cel mai groaznic, Nat, e că sunt atât de prinsă în asta, încât de-abia am reușit să-mi iau o seară liberă pentru a mă vedea cu tine, cea mai bună prietenă a mea.
Natalie putea să-și dea seama că, doar gândindu-se la toate astea, Jan se excita. Se înroșise în obraji, ochii îi străluceau, iar mâna ei, așezată pe piciorul paharului de vin, tremura ușor. Deodată Natalie simți nevoia să fie și ea așa, să aibă ceva care să o excite în asemenea hal și, de fapt, punctul cel mai arzător, să facă sex care să o satisfacă pe deplin.”
Cartea Școala supunerii poate fi achiziționată de la: