"Un cititor trăieşte o mie de vieţi înainte de a muri. Omul care nu citeşte trăieşte doar o singură viaţă." – George R.R. Martin
Toți erau atât de nerăbdători, încât au sfârșit prin a vorbi în același timp, vărsând lacrimi și vin roșu pe noul covor persan al mamei. Se străduiau, asta era clar, și într-un fel părea că el se află acolo, cu noi, dar poveștile lor nu-l puteau aduce înapoi. Nu a mers nici când mama a … Citește mai mult
Când cochilia de lemn nu l-a mai încăput, a descoperit că lumea era mai largă de-atât. Și relativ pustie. Cum orașul se întorsese definitiv cu spatele spre locul unde dispăreau cei despre care nu voia să știe, alături de morgă a apărut și o groapă de gunoi. De fapt, nu era propriu-zis o groapă, ci … Citește mai mult
Mi-am terminat paharul și am cerut altul. Ea mi-a spus cum o cheamă, un nume pe care l-am uitat imediat. I l-am spus și eu pe al meu – doar Ted și nu Ted Severson, cel puțin nu atunci. Am stat în sala de așteptare de la Heathrow, plină de canapele și lumini, bându-ne băuturile, … Citește mai mult
Pentru început, invitația din carton auriu, în relief, pentru mine și „încă unul” se afla încă în buzunarul jachetei mele de piele, unde aveam de gând s-o păstrez drept memento. De asemenea, cu câteva minute înainte, când toată lumea se strânsese în încăpere, amfitrioana petrecerii, directorul companiei, le mulțumise public mai multor autori care înfruntaseră … Citește mai mult
Lucrurile nu stau altfel nici în relațiile ce se stabilesc numai între doi oameni, chiar și atunci cînd este vorba despre cea mai importantă dintre acestea, relația de dragoste. Doar că aici „contractul social” este înlocuit cu un fel de „contract bilateral”, nescris, adesea nici măcar negociat, ci pur și simplu intuit și subînțeles. Persoanele … Citește mai mult
A sosit Expresul 2000 cu scriitori din toate țările Europei. Au venit și ai noștri: Nae Prelipceanu, Adrian Popescu și Andrei Bodiu. Mai târziu a apărut direct de la aeroport și Ion Bogdan Lefter. El nu a făcut călătoria fabuloasă de șase săptămâni cu trenul pe ruta vechiului Expres care străbătea Europa din sud, de … Citește mai mult
Cu toate că fiecare suflet salvat îmi umplea inima de-o bucurie explozivă, gândul că răul nu va putea fi stârpit nici cu legiuni întregi de recuperatori demola tot ce câștigam. Eram ca meșterul Manole, pierdeam noaptea ce construiam ziua. Eu n-aveam nicio Ană la dispoziție. Și dacă aș fi avut, unde aș fi zidit-o? Întrebarea … Citește mai mult
În acea dimineață abia trezit, am făcut ochii roată cu același sentiment al dezolării și al dorinței mărturisite în străfunduri că doresc să mor, dar moartea fizică e încă departe și din depărtarea ei chicotește pe seama penibilei mele tânjiri. Copilul încă nu se sculase, iar Diana dormea în stilul ei caracteristic, cu fața strivită … Citește mai mult
o formă de grație dacă tot ce poate fi mai brutal și mai tandru real: asigurările, rezoluțiile, promisiunile, mângâierile – palma pe omoplat, dunga din jurul degetului ars de soare, apoi cutiile mici și goale, neasemuit de frumoase, nimicurile primite în dar de la prietene, – cutii pentru inele din trecut – în filigran e … Citește mai mult
Filby a încercat să ne povestească despre un prestidigitator pe care îl văzuse la Burslem, dar, înainte de a-și termina introducerea, Exploratorul Timpului s-a înapoiat, așa că anecdota lui Filby a rămas în aer. Obiectul pe care Exploratorul Timpului îl ținea în mână era un mecanism strălucitor, metalic, de o construcție foarte delicată, cu puțin … Citește mai mult