"Un cititor trăieşte o mie de vieţi înainte de a muri. Omul care nu citeşte trăieşte doar o singură viaţă." – George R.R. Martin
Al lu’ Parizianu râse batjocoritor, se sculă de la masă și le plăti consumația, le puse apoi mâinile pe umeri, îl rugă pe Nilă să aibă grijă de tatăl său, să-l ia să doarmă cu el și fără să le mai adreseze vreun cuvânt ieși din cârciumă și îi lăsă acolo să stea mai departe … Citește mai mult
Luni întregi se scurseră… Dacă cititorul n-are nimic împotrivă, vom trece peste acest interval de timp. Și îl vom ruga pe cititor să intre cu noi într-una din fortărețele regale ale cărei turnuri masive, formidabile, teribile, păzitoare a unor sângeroase amintiri, sumbre evocatoare de fantome, dominau mlaștinile și lacurile ce se întindeau la nord-est de … Citește mai mult
La început mirat, apoi enervându-se, Hans înainta în camera cu tavan înalt în care îl transportase skelterul care îi aparținea, după toate probabilitățile, lui Chaim Aleuker. Privaterul era scos din funcțiune, lucru care se potrivea cu ideea de petrecere deschisă tuturor nou-veniților. Camera însă nu se potrivea. La celălalt capăt se aflau mese lungi, acoperite … Citește mai mult
Când taxiul se puse în mișcare, Adam aruncă o privire prin lunetă și-l văzu pe adversarul său de la ping-pong discutând cu portarul. Fata stătea lângă ei și arăta spre taxi. Adam se relaxa când taxiul dădu colțul și nu-i mai văzu. În mai puțin de un minut, taxiul trase în față la Royal Cleveland. … Citește mai mult
La Chloe în ușă, lumea se uita la minunata mașină albă comandată de Colin și care tocmai atunci fusese livrată cu șofer de ceremonie cu tot. În interiorul acoperit numai cu blănuri albe era cald și se-auzea muzică. Cerul era tot albastru, norii scămoșați și firavi. Era ger, dar nu prea tare. Iarna era pe … Citește mai mult
Războiul cu Japonia încă nu se terminase. Pe neașteptate, fu pus în umbră de alte evenimente. Peste Rusia se prăvăliră talazurile revoluției, unul mai înalt și mai nemaipomenit decât celălalt. Chiar în aceste zile sosi, din Ural, la Moscova văduva unui inginer belgian, franțuzoaica rusificată Amalia Karlovna Guichar cu cei doi copii ai ei, Rodion … Citește mai mult
Curând trebuia să vină Maestrul. Deodată, cei mai mici dintre noi, băieței care nu ieșiseră încă în oraș cu noi, începură să se miște repede, aprinzând cu lumânările torțe și candelabre. Stăteam în ușă, privindu-le cum se aprind pe rând. Lumina izbucni fără un sunet, inundând încăperile. Un bărbat înalt, foarte întunecat și simplu, intră … Citește mai mult
Omul care ieșise pentru o clipa, după ce încredințase Țaței carafa și farfuria lui, se întoarse curând, însoțit de un ins spătos, cu un chip energic. Îi spuse: – Ce noroc să ne întâlnim așa, Borel! Intră, te rog, să bem un pahar de vin. Cuțitarul îi șopti încet lui Rudolf și Guristei. Arătând spre … Citește mai mult
Ajuns aici cu povestirea, Armand se opri. – Ești așa de amabil să închizi fereastra? Îmi spuse el. Începe să-mi fie frig. Între timp eu am să mă lungesc în pat. Am închis fereastra. Armand, care era încă foarte slăbit, își scoase halatul și se culcă. Câteva momente își lăsă capul să se odihnească pe … Citește mai mult
John Bidlake revelase Hildei propriul ei corp și posibilitățile lui fizice. Lordul Edward era doar un fel de copil, fosila unui copil, conservată în trupul unui om matur și corpolent. În laborator înțelegea din punct de vedere intelectual fenomenele sexuale, dar în practică și pe planul emoțiilor, rămăsese un copil din epoca reginei Victoria, fosilizat, … Citește mai mult