Fragmentul zilei – 8 decembrie 2017: 1989 – Adrian Buz

Am în față o fotografie, o veche fotografie alb-negru aproape ireală. O fotografie în care se mișcă ceva. Lumina de miez de vară a anului 1989 tremură ușor pe zidurile masive ale Liceului Frații Buzești din fundal, în timp ce un grup de tineri și câțiva adulți aliniați pe patru rânduri privesc spre aparatul fotografic. … Citește mai mult

Fragmentul zilei – 7 decembrie 2017: Cartea Lui Van Vogt – A. E. Van Vogt

Marriott se trezi, reamintindu-și de acel lucru de necrezut pe care îl zărise cu o seară înainte în camera de zi goală. Memoria, ageră și precisă ca o imagine vizuală, l-a smuls brusc din pat. Își îmbrăcase la iuțeală halatul și se îndrepta spre camera de zi când încetini pasul și se opri gândindu-se. E … Citește mai mult

Fragmentul zilei – 6 decembrie 2017: Zi după zi – David Levithan

Am mintea complet stoarsă, dar îmi dau seama că Nathan Daldry a dormit bine. Nathan e un băiat bun. Camera lui e foarte ordonată. Deși e de-abia sâmbătă dimineața, și-a terminat deja temele pe care le avea de făcut în weekend. A pus ceasul să sune la ora opt, fiindcă nu voia să irosească ziua. … Citește mai mult

Fragmentul zilei – 5 decembrie 2017: Femeia înțeleaptă – Christian Jacq

Epuizată de atâta alergat, vulpea deșertului, cu coada-i stufoasă și roșcată, își găsi refugiul într-o scobitură dintr-o stâncă, sperând că urmăritorii îi vor pierde urma. Dar comandantul Mehy, în fruntea unui grup de vânători înrăiți, era un animal de pradă și mai de temut decât vulpoiul pe care-l urmăreau de câteva ore prin deșert. Nervos … Citește mai mult

Fragmentul zilei – 4 decembrie 2017: Te văd! Urlet în tăcere vol.2 – Marina Neagu

Ei da, nu aveam cum sa îi spun Laurei că Damian, ca și alți prieteni din anturajul meu, sau dușmani, de altfel, puteau să mă viziteze independent de voința mea, fără să aibă nevoie de acea presupusă cheie despre care bălmăjeam. Am încercat să îi arunc un zâmbet care se dorea degajat, lipsit de ascunzișuri. … Citește mai mult

Fragmentul zilei – 3 decembrie 2017: Stalinism pentru eternitate. O istorie politică a comunismului românesc – Vladimir Tismăneanu

Destinul radicalismului utopic în veacul XX este un subiect pe cât de complicat, pe atât de fascinant. Așa cum arăta și Paul Berman într-o importantă carte apărută la Editura Norton în 2003, Liberalism and Terror, nu putem separa fenomenul totalitarismului fundamentalist-religios, mai ales în varianta sa islamică, de tradiția agresiunii împotriva modernității liberale așa cum … Citește mai mult

Fragmentul zilei – 2 decembrie 2017: Diabolic: Am murit, din fericire 5 – Theo Anghel

Mica lor înfruntare acționă ca un duș rece asupra mea. Dintr-odată, mi-am dat seama că o expuneam pe Mati la lucruri despre care n-ar fi trebuit să știe.  – Mati, am început să vorbesc repede, mânată de urgența pe care pulsațiile ceasului mi-o imprimau în carne, trebuie să fug… Vorbim mai târziu. O împingeam spre … Citește mai mult

Fragmentul zilei – 1 decembrie 2017: Memorii De Război – G. Topîrceanu

Lagărul întărit care apăra „capul de pod” de la Turtucaia avea forma unui larg semicerc sprijinit pe Dunăre. După cât știam pe atunci și după cât îmi aduc aminte, orașul era ocolit la o distanță care varia între 8 și 12 km de un sistem de lucrări defensive principale, împărțite în așa-numite „centre” numerotate până … Citește mai mult

Fragmentul zilei – 30 noiembrie 2017: Marșul lui Radetzky – Joseph Roth

Doctorul Demant se ridică, începu să se plimbe prin bucătărie, zăbovi în fața portretului Comandantului Suprem, se porni să numere urmele negre ale muștelor de pe tunica împăratului, își întrerupse această ocupație prostească, se apropie de Carl Joseph, puse ușurel mâna pe umerii zguduiți de plâns ai acestuia și își plecă ochelarii scânteietori peste părul … Citește mai mult

Fragmentul zilei – 29 noiembrie 2017: Apocalipsa – Chuck Palahniuk

Astea toate fuseseră gândurile maică-mii și ale lui buni, când erau de vârsta mea. M-am uitat la buni la fel de atentă cum mă uitam în oglindă. Pentru că acolo era nasul meu, viitorul meu nas. Coapsele ei erau ale mele. Felul cum își apleca umerii în față când mergea era felul cum aveam să … Citește mai mult