"Un cititor trăieşte o mie de vieţi înainte de a muri. Omul care nu citeşte trăieşte doar o singură viaţă." – George R.R. Martin
Câinele i-a depistat din prima. Deși era beznă, Ian Murray mai mult a simțit decât a văzut capul lui Rollo ridicându-se brusc de lângă coapsa lui și ciulind urechile. A pus o mână pe gâtul câinelui și i-a pipăit blana zbârlită în semn de avertisment. Întrucât erau extrem de obișnuiți unul cu altul, nici măcar … Citește mai mult
Maya făcu mari ochii violeți și rosti precipitat și plină de convingere: – Singurul fel în care poți surprinde o fantomă este să pictezi coada vântului. Cu o mână, ridică micul cal de plastic cafeniu cu alb, trasând grăbită arcade pe deasupra cuverturii plușate. Soarele de iunie coborâse o idee pe cerul din sudul Californiei, … Citește mai mult
Voiam sa fie întuneric. Dar, în acea noapte de vară, luna, ca o secera argintie, se strecura, când și când, printre nori, de parcă ar fi vrut să-și râdă de mine. Iar eu voiam să fie întuneric. Cărasem doi saci din piele către creasta scundă, ce marca granița nordică a domeniului meu. Domeniul meu. Se … Citește mai mult
Cling-cling! Sunetul scos de casa de marcat s-a auzit în toată librăria. – Haideți, să mergem! a șuierat un șoricel care stătea pe un teanc de cărți. O mulțime de șoricei au scos capetele din locurile unde stăteau ascunși. Un băiețel care cumpăra o carte cu benzi desenate era atât de adâncit în conversație cu … Citește mai mult
Îndată se gândi la numeroșii hughenoți veniți la Paris cu Jeanne d’Albret, regele Henri de Navarra și amiralul Coligny. François de Montmorency era încredințat că e vorba de o măsură a poliției, luată fără alte scopuri: împotriva hughenoților. În acest timp, trăsura începuse drumul înapoi spre palatul Montmorency. Bătrânul Pardaillan descăleca și dădu calul pe … Citește mai mult
A doua zi dimineața, Julius îl salută cu un surâs enigmatic pe patronul său. Domnul Bellamy nu era niciodată bine dispus dis-de-dimineață și își risipea indispoziția într-un torent de invective. – Să nu te vadă câinii mei – spuse Abe. N-au să aibă ce-alege din tine. În ciuda neliniștii ce-l cuprinse, Julius deveni curios. La … Citește mai mult
Faith încetini autoturismul Mini pe măsură ce se apropia de casă. Era trecut de ora opt. Își petrecuse ultimele șase ore relatând de nenumărate ori ceea ce se întâmplase în casa mamei ei, repetând același lucru, în timp ce avocatul ei, reprezentantul sindical, trei polițiști din Atlanta și un agent special FBI puneau întrebări, făcând-o, … Citește mai mult
Walden oftă din greu. Churchill îl învinsese. Într-un fel, se simțea chiar ușurat, fiindcă așa putea să se remarce și nimeni nu putea să dea vina pe el. „Scrisoare de la rege, bătrâne, s-ar fi justificat el; n-am avut ce face, știi cum e.” – Poftește-l pe domnul Churchill înăuntru, îi spuse el lui Pritchard. … Citește mai mult
Piro și Saro se îndreptară spre sectorul de lucru împingând agale cărucioarele. Pe jos, mergând așa încet ca ei, până la „stână” aveau cam o juma’ de oră bună de drum. Primul sfert de ceas avansară pe muțește, asudați de-a gata, cu cămășile lipindu-li-se de trup, în ciuda orei matinale. În cele din urmă, Saro … Citește mai mult
Uneori se juca acolo de-a hoții la drumul mare, însă în ziua aceea era cavaler. Un Cavaler al Mesei Rotunde, ca în cartea mare și viu colorată pe care i-o dăruise bunica de ziua lui. Se săltă deasupra bolovanilor ce acopereau pământul și, plin de neînfricare, se pregăti să-l atace cu paloșul său pe grozavul … Citește mai mult