"Un cititor trăieşte o mie de vieţi înainte de a muri. Omul care nu citeşte trăieşte doar o singură viaţă." – George R.R. Martin
Comandantul își citește Amadisul pentru a patra sau a cincea oară. Ca în orice alt roman cavaleresc, nu lipsesc bătăliile sângeroase, picioarele și brațele amputate de la încheieturi, trupuri retezate în două, ceea ce spune mult despre forța brutală a acestor cavaleri spirituali, de vreme ce, pe atunci, nu erau cunoscute, nici imaginabile, virtuțile tăioase … Citește mai mult
Doamna Grunbach nu mai adăugă nimic, așteptând să vadă cum va reacționa K. și dacă-i va permite să vorbească mai departe. Dar K. o lăsă mai întâi să se frământe, învârtind gânditor lingurița în cafea și tăcând. Apoi se uită la ea și spuse: – Ați renunțat la vechile bănuieli în privința domnișoarei Burnster? – … Citește mai mult
Imediat ce pășesc la bordul vasului Destiny, remarc atmosfera elegantă și calmă care domnește oriunde îmi opresc privirea cercetătoare. N-am mai fost niciodată pe un vaport atât de mare, cu atât mai puțin pe unul de croazieră, așa că, pentru mine, cel puțin, până la cei treizeci de ani, aici începe aventura vieții. Mă cuprinde … Citește mai mult
Cu vreo douăzeci de ani în urmă, tânărul Eddie Kirsch fusese unul ditnre primii lui studenți la Harvard – un pasionat al computerelor, cu părul vâlvoi, care, interesat de coduri, se înscrisese la seminarul de anul întâi susținut de Langdon: „Coduri, cifruri și limbajul simbolurilor”. Profesorul fusese impresionat de inteligența sofisticată a lui Kirsch și, … Citește mai mult
Jocurile de noroc subjugă oamenii de mii de ani. Au fost practicate pretutindeni, de la cele mai mizere pături ale societății și până la cele mai înalte cercuri. Soldații lui Pilat din Pont au tras la sorți veștmântul lui Cristos în timp ce acesta era răstignit pe cruce. Împăratul Mar Aureliu era adesea însoțit de … Citește mai mult
După ce îl cercetă atent, vânătorul se înapoie la locul lui. Trecând din nou pe lângă doamne, se opri o clipă admirându-le frumusețea și răspunse cu o satisfacție vădită la înclinarea din cap a lui Alice, pe care aceasta o însoți cu un surâs amabil. Când ajunse lângă iapa care-și alăpta mânzul, făcu de asemenea … Citește mai mult
Acum, în bucătărie, Malorie inspiră adânc înainte de‑a sufla în lumânare. Se uită de jur‑împrejurul încăperii micuțe, iar privirea i se oprește asupra ustensilelor ruginite și a tacâmurilor crăpate. Asupra cutiei de carton pe care‑o folosește drept coș de gunoi. Asupra scaunelor, dintre care o parte mai sunt întregi doar pentru că sunt legate cu … Citește mai mult
Dorcas aduse ceaiul. De îndată ce o văzu ieșind din încăpere, Poirot se desprinse de fereastra lângă care stătuse și veni să se așeze în fața domnișoarei Howard. – Mademoiselle, rosti el grav, vreau să te rog ceva. – Dați-i drumul, răspunse femeia, privindu-l cu o anumită dezaprobare. – Aș vrea să pot conta pe … Citește mai mult
André îi mulțumi pictorului. Doamna Mauval îi scrisese de la Varangeville ca să-i mulțumească pentru ospitalitatea atât de cordială pe care i-o oferea fiului ei. De când îl știa pe André într-o adevărată casă, era mai puțin îngrijorată decât când cutreiera drumurile Bretaniei. Desigur, dezaprobase ideea acestei călătorii, care decursese, totuși, fără incidente supărătoare. Domnul … Citește mai mult
Înainte de a mă ridica, am schițat un salut cu mâna, dar fetița trânti geamul și din balcon mă privi fără să răspundă, bosumflată. Am umblat mult timp, el fără să-i pese de căldură, cu fruntea sus, cu bastonul de bambus nu întins în față, ci la subsuoară. Nu-mi venea să vorbesc, din când în … Citește mai mult