"Un cititor trăieşte o mie de vieţi înainte de a muri. Omul care nu citeşte trăieşte doar o singură viaţă." – George R.R. Martin
A doua zi am pornit pe bulevard către Rue Soufflot, unde luam cafeaua cu brioșe. Era o dimineață splendidă. Castanii din grădina Luxembourg înfloriseră. În aer pluteau prevestirile încântătoare ale unei zile călduroase. În timp ce beam cafeaua, am citit ziarele și pe urmă am fumat o țigară. Florăresele se întorceau de la piață și … Citește mai mult
A doua zi dimineața, Julius îl salută cu un surâs enigmatic pe patronul său. Domnul Bellamy nu era niciodată bine dispus dis-de-dimineață și își risipea indispoziția într-un torent de invective. – Să nu te vadă câinii mei – spuse Abe. N-au să aibă ce-alege din tine. În ciuda neliniștii ce-l cuprinse, Julius deveni curios. La … Citește mai mult
Tarzan fu îngrozit. Era destul de rău să fii spin, dar să mai ai și o asemenea mutră! Se miră cum de puteau celelalte gorile să se uite măcar la fața lui. Gura aceea micuță și subțire și dinții mărunți și albi! Cum puteau să arate oare alături de boturile cărnoase și de colții puternici … Citește mai mult
Fata se îndreptă de spate și își încrucișă picioarele; sânii îi tresăltară și Eliot se strădui să-și mențină privirea concentrată asupra feței ei. – Ranjeesh zice că ești puțin țicnit. Bunul Ranjeesh! Ar fi trebuit să știe că ticălosul îl va trage pe sfoară cu noua lui femeie. – Cred că sunt, răspunse, pregătindu-se să … Citește mai mult
Imediat ce-i trecu prin minte acest gând, o cuprinse rușinea. E bunica ta, se mustră singură cu asprime. Singura ta rudă în viață, în afară de mama. Nu e ea de vină că a ajuns bătrână și urâtă. Așa că nu sta pur și simplu. Spune și tu ceva drăguț. – A, mulțumesc, zise, în … Citește mai mult
Un altul în locul lui Tic ar fi urmărit felul cum se împlinește planul de răzbunare; poate că s-ar fi postat sub ferestrele Observatorului și ar fi auzit destule jurăminte și țipete, și iar țipete și jurăminte pentru a pleca apoi mulțumit și chiar bucuros la treburile lui. Prichindelul însă nu era crud, ci mai … Citește mai mult
Clare își reținu enervarea. Nu era cel mai bun moment ca să-i explice lui Gareth că, în opinia Joannei, entuziasmul lui William față de tot ce ținea de viața cavalerească nu trebuia să fie încurajat. Bătu din picior nerăbdătoare în timp ce toți ceilalți plecau. Dalian zăbovi un moment și îi aruncă stăpânei sale o … Citește mai mult
Prințesa Danuta, Maćko și Zbyszko mai fuseseră și înainte la Tyniec, dar în suită erau curteni care-l vedeau acum prima dată. Aceștia, înălțându-și ochii, priveau cu uimire la abația impunătoare, la zidurile crenelate care se ridicau deasupra stâncilor peste prăpăstii, la clădirile care se înălțau pe povârnișurile muntelui sau înăuntrul zidurilor etajate și strălucind ca … Citește mai mult
Georges Duroy dormi rău, ațâțat de dorința de a-și vedea articolul tipărit. Cum se făcu ziuă, fu în picioare și rătăci pe stradă mult mai înainte de ceasul când purtătorii de ziare aleargă din chioșc în chioșc. Atunci, se duse la gara Saint-Lazare, știind bine că „Vie Française” sosea acolo mai înainte decât în cartierul … Citește mai mult
Prințul se întoarse acasă. Îngrijorat cum era, îl chemă pe Tutmozis. – Trebuie să mă înveți, îi spuse el, cum să fac rost de bani. – Aha! zâmbi spilcuitul lui prieten. Asta-i o știință pe care n-o poate învăța nimeni în școlile preoților, fie ele cât de înalte, și în care eu aș putea fi … Citește mai mult