"Un cititor trăieşte o mie de vieţi înainte de a muri. Omul care nu citeşte trăieşte doar o singură viaţă." – George R.R. Martin
Această viziune asupra vieții e grandioasă. Se trezește, ori cel puțin așa crede, în sunetul foehnului ei și în murmurul unei voci care repetă o frază; apoi, după ce se cufundă iarăși în somn, aude pocnetul greu al ușii de la dressing, marele ei dressing dublu, încastrat în perete, cu lumini care se aprind automat … Citește mai mult
Faith încetini autoturismul Mini pe măsură ce se apropia de casă. Era trecut de ora opt. Își petrecuse ultimele șase ore relatând de nenumărate ori ceea ce se întâmplase în casa mamei ei, repetând același lucru, în timp ce avocatul ei, reprezentantul sindical, trei polițiști din Atlanta și un agent special FBI puneau întrebări, făcând-o, … Citește mai mult
Ben îi mai puse cu calm o serie de întrebări. Părea foarte degajat, dar Ellie bănui ca voia doar să o facă să se simtă în largul ei. Știa din experiență că atunci când un polițist sau un agent federal erau răniți, colegii lui răscoleau tot orașul ca să prindă făptașul sau făptașii. Sean Goodman … Citește mai mult
Torpenhow termina de numerotat ultimele pagini ale unui manuscris. Antilopa, venit să facă eterna sa partidă de șah, răsfoia articolul cu dibăcie comentând disprețuitor. „Are pitoresc, și acesta face tabloul”, zicea el; „dar ca expozeu de starea afacerilor în Europa Orientală, e destul de mediocru”. – În orice caz, eu m-am debarasat!… Treizeci și șapte… … Citește mai mult
Cleon al II-lea atinse butonul de pe brațul divanului încăpător pe care stătea și ușa imensă de la capătul camerei se dizolvă, devenind transparentă.Brodrig înaintă pe covorul stacojiu și îngenunche pentru a săruta mâna vlăguită a Împăratului. – Cum vă simțiți, sire? întrebă Secretarul particular cu o voce slabă în care se simțea îngrijorarea. – … Citește mai mult
Am simțit cum mă străbate un fior de teamă gândindu-mă la Marcie, însă l-am ignorat. De când îi păsa lui Patch de ceea ce i se întâmpla lui Marcie? De când își făcea el mai multe griji pentru ea decât pentru mine? – Mă străduiesc să simt o urmă de regret, dar se pare că … Citește mai mult
Când Stormgren se trezi, era beznă. Pentru câteva clipe, fu prea somnoros ca să remarce ciudățenia faptului. După aceea, se ridică și se întinse către întrerupătorul de lângă pat. Pe întuneric, mâna lui întâlni un zid rece din piatră. Încremeni, cu mintea și trupul paralizate de surpriză. Apoi, neștiind ce să creadă, îngenunche pe pat … Citește mai mult
În vagonul restaurant, totul fusese pregătit cu grijă. Poirot și Bouc se așezară la o masă, iar doctorul își trase un scaun ceva mai departe. Pe masă, în fața lui Poirot, se întindea planul vagonului „Istanbul-Calais”. Numele pasagerilor erau trecute cu cerneală roșie. Într-un colț al mesei fuseseră puse pașapoartele și biletele de tren. Pe … Citește mai mult
Din umbra mașinii, Stephens îl urmărea pe individul scund intrând pe sub porticul puternic luminat. Porni repede după el. Ajunse la ușă cu răsuflarea tăiată și aruncă o privire prin geam. Se retrase în grabă, apoi înaintă din nou, până când reuși să vadă în interior. Indianul aștepta lângă un stand de reviste, pe jumătate … Citește mai mult
Având grijă la piciorul drept, pe care nu prea îl putea mișca, Thom se înclină fluturându-și mantia de menestrel care arăta ca un curcubeu de petice colorate. Își simțea ochii împăienjeniți, însă avu grijă să vorbească cu o voce senină: – Bună dimineața. Îndreptându-se de spate, începu să dea bobârnace mărunte vârfurilor mustăților sale lungi … Citește mai mult