"Un cititor trăieşte o mie de vieţi înainte de a muri. Omul care nu citeşte trăieşte doar o singură viaţă." – George R.R. Martin
Zadarnic Mini, pe scaunul înalt, sculptat din nuc masiv, îmbrăcat cu gobelinuri vechi zadarnic sta cu pălăria pe cap, cu mănușile alături, dreaptă statuie a mustrării. Lina, buna Lina nu se ocupa deloc de ea. Avea aerul acela serios care îi curma trei dungi pe fruntea mică și îi scotea botul la iveală. Aerul de … Citește mai mult
Bărbatul conducea o mașină neagră, impecabilă pe un drum drept din Indiana. Când a ajuns la poarta de sârmă cu inscripția ZONĂ RESTRICȚIONATĂ, a încetinit. Paznicul s-a uitat o fracțiune de secundă pe fereastră, apoi a verificat numărul mașinii și i-a făcut semn să treacă. Angajații laboratorului îl așteptau. Poate chiar îi urmaseră instrucțiunile și … Citește mai mult
Odinioară nu îndrăzneam nici măcar să scoatem un murmur. Acum, uite că scriem și citim samizdatul, dar când ne adunăm în fumoarele câte unui institut de cercetare ne plângem din suflet unul altuia: câte boacăne nu fac, unde nu ne târăsc ei pe noi! Și lăudăroșenia asta colosală, inutilă când casa e săracă și în … Citește mai mult
– Acum! E singur! Vandoros, în fața noastră, își scărpina barba roșcată. Mănuși din piele, o privire tăioasă, întocmai ca o vulpe. – Bun, ce mai aștepți? am șoptit. Soțul meu își slăbi papionul și străbătu încăperea cu pasul lui aparte, țopăit. Așa mă abordase cu mulți ani în urmă, într‑un cinematograf din Atena: „Să … Citește mai mult
Am țopăit peste terenul prăfos și cenușiu, către domul uriaș al Bulei Conrad. Sasul ei, încercuit de lumini roșii, se afla neliniștitor de departe. E greu să alergi cu o sută de kilograme pe tine – chiar și în condițiile gravitației selenare. Pare însă surprinzător cât te poți grăbi când viața îți este pusă în … Citește mai mult
Nicio întâmplare nu poate fi povestită fără riscul de a nărui realul într-o insulă de cuvinte, pietrificată în stomacul cosmosului. O insulă jupuită de vie de memorie, dispărută sub lințoliul unor ape invadate de materii excrementale, himere și o lumină crepusculară, o insulă care trece, cu imensa ei zestre de invizibil, dintr-un trup de femeie … Citește mai mult
Foarfeca era rece prin pielea cefei. Mă aflam în baia camerei noastre de hotel și îmi țineam ochii închiși, încercând să ignor cât de tare detestam fiecare clinchet metalic și ciudata, cumplita senzație de ușurare care mi se răspândea încet pe tot capul. Cu toate că știam cât era de necesar să facem asta – … Citește mai mult
Dragă prietene, Îți amintești de după-amiaza aceea de sus, de la marginea pădurii, unde își aveau cuibul cei doi ulii? Din când în când lunecau pe întinderea albastră. Ochiul se odihnea în cercurile lor; viața noastră lăuntrică se concentra în ochi și, purtată în sus de forța acelei energii limpezi, legănătoare, întreaga noastră ființă simțea … Citește mai mult
Judecător: Sunteți vinovat și condamnat la 72 de ore de muncă în folosul comunității și la plata unei amenzi de 150 de lire. Aveți de ales: puteți fie să plătiți întreaga sumă în termen de trei săptămâni fie cu 50 de lire mai puțin dacă efectuați plata imediat. Cum preferați? Hoț de buzunare: Onorată instanță, … Citește mai mult
Dragă jurnalule, iarăși luni. Astăzi e prima zi cu adevărat de toamnă. Este vânt, și frunzele, în sfârșit galbene, se rotesc în aer. După calendar, ar fi trebuit să înceapă de mult, dar cu aceste găuri în atmosferă, acum nu mai poți fi sigur de nimic, nici măcar de regularitatea anotimpurilor. Oare cum va fi … Citește mai mult