"Un cititor trăieşte o mie de vieţi înainte de a muri. Omul care nu citeşte trăieşte doar o singură viaţă." – George R.R. Martin
În preajma dimineții, Louis se simțea suficient de fericit la gândul că vor călători împreună, dar când îndoielile i se reîntoarseră, era deja prea târziu. Oricum, fusese prea târziu de multă vreme. Outsiderii erau negustori de informație. Cumpărau scump și vindeau scump, dar ceea ce cumpărau o dată vindeau iar și iar, pentru că piața … Citește mai mult
Așa că doctorul Junz aștepta acum într-una din anticamerele Departamentului pentru Afaceri Floriniene, în timp ce mărunții funcționari proveniți de pe Florina se grăbeau încoace și-ncolo, într-un fel de marasm birocratic. Un florinian îmbătrânit în serviciu apăru în fața lui. – Doctor Junz? – Da. – Veniți cu mine. Un număr pâlpâind pe un ecran … Citește mai mult
Mă trezesc pe un pat din Centrul Medical Princeton, la câteva ore de la accident. Paul stă lângă mine, bucuros să mă vadă treaz, iar un polițist stă de pază în fața ușii. Cineva m-a schimbat într-o cămașă de spital care foșnește ca un scutec când mă ridic în capul oaselor. Sub unghiile mele se … Citește mai mult
După ce mi-a vorbit despre Dee, Martin m-a condus spre o poartă de aluminiu alb, care ducea spre apartamentele numerotate de la nouă la șaisprezece de pe strada Mortlake. Am rămas surprinsă când am văzut pe marginea de sus o plăcuță metalică albastră, pe care scria cu alb: „Casa John Dee”. – Am ajuns, spuse … Citește mai mult
Se rezemă de spătarul canapelei și se relaxă, așa cum ar fi făcut Eleanor. – Mai întâi, să te pun la curent cu ceea ce s-a întâmplat până acum. – Negreșit. Puneți-mă la curent cu ceea ce s-a întâmplat până acum… Șefa de personal dădu cuvântul procurorului-șef, care spuse: – Ieri dimineață, joi, 3 aprilie, … Citește mai mult
Nu știu la ce mă așteptasem; poate la sălbatici despuiați, cu expresii feroce și salbe de dinți. Poate că pe jumătate mă așteptasem să descopăr genul de ermiți bărboși și cu părul vâlvoi pe care călătorii îi întâlneau uneori în munții Moshe pe Hebron. Indiferent ce imagine despre ei aveam în minte, realitatea nu se … Citește mai mult
Corson se prinse de marginea nacelei și se ridică. Șocul plecării îl zvârlise pe podeaua de trestie împletită, ce trosnea în chip neliniștitor. Aruncă o privire negrului în pantaloni roșii, care se agăța cu amândouă mâinile de corzi, și-si lăsă sabia pe fundul nacelei. Apoi o ajută pe Antonella să se ridice. – Ori din … Citește mai mult
Nihal, Sennar și Laius o luară iar la drum în ziua următoare. Zburară deasupra norilor, trecând din vârf în vârf, pentru a se bucura de căldura soarelui de iarnă. Numai în cea de a treia zi coborâră sub nori și, după alte patru, ajunseră în câmpie. În seara dinainte de a sosi la baza unde … Citește mai mult
Metamorfoză și demență. În cursul săptămânii ce urmă acestei memorabile vinere sfinte, Charles Ward a fost văzut mai des decât de obicei, căci a transportat fără încetare cărți din bibliotecă în mansardă. Avea o purtare liniștită și rezonabilă, dar chipul lui exprima o teamă prost ascunsă, în afară de aceasta, dădea dovadă de o poftă … Citește mai mult
Drumul nostru către nord continuă, trecând de Ulm, prin Rift, pe lângă Roze și mai departe spre nord, prin regiunea Forsberg. Regatul acela demult apus devenise un câmp de luptă însângerat. Orașul Oar este situat în punctul cel mai nordic al Forsbergului, iar în pădurile de mai sus se află Ținutul Movilelor, unde Doamna și … Citește mai mult