"Un cititor trăieşte o mie de vieţi înainte de a muri. Omul care nu citeşte trăieşte doar o singură viaţă." – George R.R. Martin
Mă învoiesc, dând ușurată din cap. Intrăm și ne așezăm la o masă dintr-un colț al sălii birtului. – Ce mai fac părinții și frații mei? întreb eu înanite ca Jacob să deschidă gura. – Bine. – Asta-i tot ce-mi poți spune? – Ce vrei să-ți spun? Le e bine. Ca de obicei. Îi face … Citește mai mult
Apoi trăise ca mânat de demoni, sălbatec, cu un apetit de viață nebănuit de nimeni, nici de el. Femei, chefuri, sporturi, apoi războiul trăit cu o frenezie de dans primitiv printre șerpi veninoși , apoi Parisul, unde muncise până la extenuare, odihnindu-se în perioade de dezmăț nocturn, ș-apoi întoarcerea în țară, revenirea la casa veche … Citește mai mult
În timp ce doamnele vorbeau astfel, intrară în biserică trei tineri, dintre care niciunul nu avea mai puțin de douăzeci și cinci de ani, și cărora nici vitregia vremurilor, nici faptul că-și pierduseră prieteni și rude apropiate, nici teama pentru viața lor nu izbutiseră să le molcomească dragostea, necum să le-o și stingă. Unuia dintre … Citește mai mult
La Şcoala Meadowbank, în prima zi a trimestrului al treilea, soarele de după-amiază târzie strălucea pe aleea largă, acoperită cu pietriș, care se întindea în fața clădirii principale. Ușa principală era în mod ospitalier larg deschisă și chiar în cadrul ei, încadrându-se perfect structurii georgiene, stătea domnișoara Vansittart, cu o pieptănătură perfectă și îmbrăcată cu … Citește mai mult
Odinioară, cu mai bine de o sută de ani în urmă, Parisul era tot atât de plin de copii vagabonzi, ca pădurea de păsărele. Păsărelele se cheamă vrăbii, iar copiii, ștrengari. Acești băiețandri, în vârstă de șapte până la doisprezece ani, trăiau de obicei în grupuri. Părinții lor, istoviți de sărăcie și munci grele, nu … Citește mai mult
Cînd visa că era din nou în Englitera și că era ducesa Mary, Regina plîngea în somn, slăbiciune pe care nu și‑ar fi îngăduit‑o în timpul zilei. Cînd se trezea, Maria știa că o așteaptă o zi grea. Primea știrile dimineții de parcă s‑ar fi așteptat la ele. Aici, la Iași, visele din copilărie și … Citește mai mult
Azi-noapte, am visat că mă întorsesem la Manderley. Mi se părea că stăteam lângă poarta de fier care duce pe alee, și o vreme n-am putut intra, căci drumul mi-era blocat. Poarta era închisă cu lanț și lacăt. În vis, l-am strigat pe portar, dar n-am primit niciun răspuns și, privind mai îndeaproape printre gratiile … Citește mai mult
Am scris „introducere“, dar trebuia să scriu „avertisment“. Avertisment : nu citi această mizerie. Rămâi în lumea ta ordonată, plătește-ți facturile, spală-te pe dinți, cumpără apă plată, setează-ți alarma, răspunde la salut, pune benzină, iubește-ți aproapele. Nu intra în dezordinea mea de care îmi este atât de sete și pentru care sunt adeseori dojenit de civili. … Citește mai mult
Cunosc trei filosofi care nu au iubit deloc cărțile. Le-au acceptat ca pe un rău necesar, nu mai mult. Dar de iubit nu le-au iubit, nu s-au omorât după ele, nu le-au zeificat (cum procedăm noi). Cel dintâi a fost Lucius Annaeus Seneca. Data nașterii filosofului stoic nu se cunoaște. A fost o vreme consilierul … Citește mai mult
Tăcerea ne acoperă mult timp. Deși e plin de oameni, Corviumul pare pustiu. Dezbină și cucerește. Implicațiile sunt clare, contururile sunt bine trasate. Și Farley, și Davidson se uită încordați la mine și eu le întorc privirea. Probabil Cal n-are nici cea mai vagă idee, nici cea mai mică bănuială că Montfortul și Garda Stacojie … Citește mai mult