"Un cititor trăieşte o mie de vieţi înainte de a muri. Omul care nu citeşte trăieşte doar o singură viaţă." – George R.R. Martin
Georges Duroy dormi rău, ațâțat de dorința de a-și vedea articolul tipărit. Cum se făcu ziuă, fu în picioare și rătăci pe stradă mult mai înainte de ceasul când purtătorii de ziare aleargă din chioșc în chioșc. Atunci, se duse la gara Saint-Lazare, știind bine că „Vie Française” sosea acolo mai înainte decât în cartierul … Citește mai mult
Prințul se întoarse acasă. Îngrijorat cum era, îl chemă pe Tutmozis. – Trebuie să mă înveți, îi spuse el, cum să fac rost de bani. – Aha! zâmbi spilcuitul lui prieten. Asta-i o știință pe care n-o poate învăța nimeni în școlile preoților, fie ele cât de înalte, și în care eu aș putea fi … Citește mai mult
După plecarea doctoriței, Margido rămase singur la bucătărie cu tatăl care, în sfârșit, se așeză pe un scaun, cu capul plecat și mâinile în poală. Mâini de fermier, negre în jurul unghiilor și negre în fiecare crăpătură a pielii. Fata lui cea mare studia agricultura la facultate, la Is. Băiatul mort care era acum în … Citește mai mult
Peste pătratele verzi ale câmpului și curba joasă a unei păduri se ridica în depărtare o colină cenușie și melancolică, cu o culme ciudat dantelată, neprecisă și ștearsă în depărtare, ca un fantastic peisaj de vis. Baskerville rămase multă vreme cu ochii nedezlipiți de la ea și pe chipul lui, care exprima un mare interes, … Citește mai mult
Christine plecase în vacanță, de peste o săptămână. Andrew fusese atât de ocupat cu cazul Morgan, încât nu izbutise să o vadă decât câteva clipe, în ziua plecării. Nu-i vorbise încă, iar acum, că era plecată, i se făcuse un dor nespus de dânsa. În orășel, vara era excepțional de greu de suportat. Rămășițele verzi … Citește mai mult
Madvig făcu doi pași înapoi. Timp de trei secunde rămase cu gura căscată, uluit. Apoi se învineți de furie, strânse tare din fălci, se încovoie și se repezi cu pumnii strânși clătinându-se. Ned Beaumont întinse mâna să apuce o halbă de pe masă, dar n-o luă. Se aplecase într-o parte, continuând să-l înfrunte pe celălalt, … Citește mai mult
La unsprezece vin să ne cheme. Suntem nouă bolnavi. Străbatem lagărul pe jos printre barăci. Ajungem la o baracă mai nouă, singura vopsită în alb, cu o cruce roșie, intrăm și dăm într-o sală de așteptare unde se află vreo șaizeci de bărbați. În fiecare colț al sălii stau câte doi supraveghetori. Sierra își face … Citește mai mult
Politicienii lui puternici care nu supărau și care erau numiți în funcție, sau urmau să fie, nu constituiau o noutate. Pentru un om cu un caracter slab și șovăielnic sau de o ambiție fără margini, refuzul de a împărtăși veștile proaste putea fi o motivație bună a inerției. Toți cei din aceste servicii își reaminteau … Citește mai mult
Insula rahatului. Niels ura expresia aceea. Ceea ce nu îi împiedica pe cei doi demonstranți aflați la intrarea pe autostradă să fluture o pancartă pe care, cu un scris neîndemânatic, fusese scrijelit: „Bine ați venit pe insula rahatului unde s-au adunat liderii de rahat ai lumii.” Hannah îi văzu și ea, dar nu comentă nimic. … Citește mai mult
Paul Pajor: „Era într-o duminică. Mai întâi s-a dat ordinul: „Femeile și copiii în față, bărbații în spate”. Toți voiau să rămână cu familiile lor. Erau și deținuți îmbrăcați în zeghe și l-am auzit pe unul dintre ei șoptind cuiva: „Dați copiii femeilor bătrâne, femeile tinere să rămână singure!”. Noi, bărbații, am intrat câte cinci … Citește mai mult