"Un cititor trăieşte o mie de vieţi înainte de a muri. Omul care nu citeşte trăieşte doar o singură viaţă." – George R.R. Martin
Radu Comșa coborî de pe trotuar să ocolească mulțimea îmbulzită înaintea vitrinei de la Independența, unde o hartă uriașă, cu stegulețe colorate în vârf de ac, arăta fronturile după ultimele comunicate. Șiragul trăsurilor și mașinilor se încrucișa necurmat; un rând spre Capul Podului, un rând spre Poștă. Într-o limuzină, o femeie foarte frumoasă; alături de … Citește mai mult
La puțină vreme, eu și Shin’ichi deveniserăm polițiști și ne croiam calea în jurul mlaștinii și printre tufișuri în urmărirea tâlharului Senkichi; el era însă mai mare ca vârstă decât noi și era greu de prins, deși eram doi contra unu. Până la urmă, l-am încolțit într-un șopron la colțul zidului din spatele conacului în … Citește mai mult
Prima sa destinație fu planeta a patra a stelei Arcturus, în calitate de coauditor al părintelui Stanislaw Zielinski, un bătrân preot polonez care funcționa acolo de peste cincisprezece ani standard. Numai că pe Arcturus-4 nu erau alieni de evanghelizat, doar coloniști umani ce trebuiau asistați în crizele lor de adaptare pe o planetă unde clima … Citește mai mult
Am adăugat pe listă ceea ce aflasem în dimineața aceea de la Graciela. Pe facturile de la cărțile de credit pe care i le cerusem pentru a urmări cumpărăturile făcute de soțul ei am găsit și câteva făcute chiar de ea. De exemplu, era acolo o plată făcută către magazinul Nordstrom, pe data de 21 … Citește mai mult
Când Lelis Piedades, avocatul Baronului de Cańabrava, comunică oficial Judecătoriei din Salvador că domeniul Canudos a fost cotropit de răufăcători, Sfătuitorul se afla acolo de trei luni. Prin sertón se răspândi vestea că în acel ținut înconjurat de munți stâncoși, numit Canudos după numele pipelor din țeavă de trestie fumate odinioară de cei din partea … Citește mai mult
Crucișătorul sovietic Sverdlov părăsise Novorossiisk-ul și acum plutea pe apele Mării Negre, apropiindu-se de Bosfor. Trebuia să treacă noaptea prin strâmtoare și să-și continue drumul pe Marea Marmara, prin Dardanele, ca să ajungă în estul Mediteranei. Era stabilit ca întâlnirea să aibă loc pe coasta estică a Cretei. Înainte de plecarea crucișătorului, avusese loc o … Citește mai mult
După tonul vocii lui, era limpede că nu era cazul să-l salute cu bunăvoință pe român, și Varea îi răspunse cu morgă, sprijinindu-se anume de brațul lui Petea: – Încântată. Logodnicul meu, voluntarul Piotr Iablokov. Lucan îi apucă galant încheietura mâinii cu două degete (pe unul sclipi un inel cu un diamant destul de impresionant) … Citește mai mult
În aceste extremități ale singurătății, în sfârșit, nimeni nu putea spera în ajutorul vecinului și fiecare rămânea singur cu preocupările lui. Dacă unul din noi, din întâmplare, încerca să se destăinuie sau să spună câte ceva din cele ce simțea, răspunsul pe care îl primea, oricare ar fi fost, îl jignea, de cele mai multe … Citește mai mult
Întoarse capul peste umărul drept, să vadă ce fel de ghete poartă celălalt – voia omul să facă o comparație – dar, vai! nu-i vedeai nici măcar picioarele, darmite ghetele! întoarse capul la stânga, dar nici acolo nu existau picioare și nici ghete. Pe față se întipări o uimire fără seamăn. – Da’ unde ești, … Citește mai mult
După ce am intrat în camera mea și am închis ușa, m-am băgat în pat, simțindu-mă ca naiba. Știam că ar fi trebuit să-i povestesc mamei totul. Însă ceea ce spusese mă pusese pe gânduri. Sigur că aveam multă imaginație, dar a avea imaginație era una, iar a-ți închipui că ai călătorit în timp era … Citește mai mult