"Un cititor trăieşte o mie de vieţi înainte de a muri. Omul care nu citeşte trăieşte doar o singură viaţă." – George R.R. Martin
AMBER PATTERSON SE SĂTURASE SĂ FIE INVIZIBILĂ. Venea la sala asta de fitness zi de zi, de trei luni încoace, de trei luni lungi, în care se uitase la femeile acestea cu viață ușoară, care lucrau la singurul lucru de care le păsa. Erau așa de absorbite de ele însele; putea să pună pariu că … Citește mai mult
De pe puntea de observare a Turnului Eiffel, orașul se întindea la picioarele lui Magnus Bane și ale lui Alec Lightwood ca un dar. Stelele licăreau, de parcă ar fi știut că aveau competiție, străzile pietruite erau ca niște fâșii înguste de aur, iar Sena era o panglică de argint răsucită în jurul unei casete … Citește mai mult
Ne mutam în permanență, mereu spre mai bine, mereu în căutarea unei vieți mai bune. Abia reușeam să fac față valului de emoții pe care mi‑l provocau mutările. Deși frecventasem atâtea școli primare și gimnaziale, încât nici nu‑mi mai aminteam exact numele lor, la gândul că schimbam întruna liceul îmi venea să mor. Era al … Citește mai mult
Castelul răsuna de râsete și de zgomote care anunțau pregătirile pentru cină, când am intrat alături de Cartier în sală, cu mantiile albastre ale pasiunii pe umeri și părul încurcat de adierea vântului nopții. M‑am oprit în inima măreței încăperi ca să admir tapiseriile atârnate pe pereți, arcul înalt al plafonului ce se topea în … Citește mai mult
Lada Dracul își croise drum prin sânge și oase ca să obțină castelul. Asta nu însemna că voia să petreacă timp în el. Era o ușurare să scape din capitală. Înțelegea necesitatea unui sediu al puterii, dar ura faptul că acesta era Târgoviștea. Nu putuse să doarmă în odăile acelea de piatră, goale și totuși … Citește mai mult
Jack coborî treptele de parcă erau o provocare pentru ea, câte două sau trei deodată, așa încât Christopher fu nevoit să alerge pentru a ține pasul. Pe parcursul drumului, fata nu dădu semne că ar face vreun efort: rămase perfect senină, cu ochii reci, buzele strânse și fără a răsufla din greu sau sacadat. Nu … Citește mai mult
Au trecut zece secunde din momentul în care Daemon Black s-a așezat pe scaun și până m-a împuns în omoplat cu pixul lui special. Zece secunde lungi. M-am întors spre el și am inspirat parfumul acela unic, vegetal, care era doar al lui. Daemon și-a retras mâna și a început să se bată ușor peste … Citește mai mult
Partitura asta nu are nicio noimă. Am revizuit totul de o sută de ori, poate și mai mult, dar a rămas la fel de nedefinită. Am găsit versurile și linia melodică, dar orice aștern pe hârtie iese o harababură. Liam se așteaptă să‑i prezint ceva la repetițiile care vor începe într‑o oră, iar eu nu … Citește mai mult
Am o fotografie veche, alb‑negru, din anii 1920, reprezentând o femeie de la un circ ambulant care plutește într‑un acvariu uriaș, plin cu apă, cu părul unduindu‑se în jurul capului și picioarele ascunse într‑o falsă coadă de sirenă făcută dintr‑o țesătură metalică cu fir textil care imită solzii. Femeia este subțire, cu trăsături angelice și … Citește mai mult
Un ciocănit scandalos în ușa casei bunicii mele din Washington Square North, numărul 19, le-a adus mai întâi pe menajeră și apoi pe însăși bunica în pragul dormitoarelor lor, la ora două, în dimineața de 3 martie 1896. Am continuat să zac în pat, doborât de o mahmureală puternică, ce ar fi trebuit domolită oarecum … Citește mai mult