"Un cititor trăieşte o mie de vieţi înainte de a muri. Omul care nu citeşte trăieşte doar o singură viaţă." – George R.R. Martin
– Nene, ce crezi? Ăla nu vrea să-mi pună berea draft în găleată, că ce încredere are el în gradaţie… Bă, eşti nebun, îi zic, păi asta e fabricată de tata? Nu de statul român?… Scrie colea şapte, opt, zece litri, toarnă până la ultima linie şi uite banii jan-cote… – Ha, ha, Niculae, şi … Citește mai mult
Era târziu în noapte… Orașul răsufla greu, îmbolnăvit de oamenii care uitaseră că are și el un suflet. Frumusețea lui pălea sub mormanele de ziduri groase, construite parcă la infinit spre cer. Ele ascundeau, în tăcere, mii de oameni și tristețile lor pierdute, hoinare pe străzi. Era pustiu. Abia zăreai vreun om alergând, încercând să … Citește mai mult
„Toate cimitirele arată la fel de posomorâte, pentru că morților li se refuză să surâdă. Zgribulite în gropile umede și întunecate, resturilor de carne și de oase în putrefacție nu li se permite decât să tacă…” Cu gândul strivit între palmele minții, Alex privi lung peste umărul preotului, coborându-și apoi ochii la picioarele lui. Veșmintele-i … Citește mai mult
Traian s-a prăbușit, transpirat, cu gura uscată. S-a sprijinit pe genunchi; să stea în genunchi știa cel mai bine. Îl durea pământul arid. Și-a început rugăciunea: „Doamne, Iisuse Hristoase, fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă pe mine, păcătosul.” Doar pentru rugăciunea asta mai avea salivă – cea mai scurtă rugăciune din istoria religiei lui. A rostit-o o … Citește mai mult
Vântul adia ușor aducând în sfârșit un aer răcoros dimineții. Fusese căldură mare în oraș în toată luna lui Gustar, cu mult praf și multă fierbințeală. În afară de asta, în cvartalul negustorilor din zona situată între bulevardul Pache Protopopescu, strada Traian, strada Mihai Bravu și Calea Călărașilor, toată vara diavolul comunist își băgase coada … Citește mai mult
E frig, ninge ca-n povești, dar nu și în povestea ei. O ea, ruptă din mine, pierdută la marginea așteptării. Cu ochii goi și încețoșați ca niște pânze de păianjen, rătăcite pe rafturile trecutului, așteaptă o nouă zi, căci astăzi este un dureros prezent acumulat de timp fără de voie. Și nu știe încotro s-o … Citește mai mult
Ajunși în siguranță la bârlogul înconjurat de natură, cei doi au coborât din mașină în grabă. Totul era contra cronometru. Nu că s-ar fi temut să fi e prinși de autoritățile locale, nicidecum. Au scăpat iar aici nimeni nu-i va găsi dar se temeau să nu fi riscat totul pentru nimic. Privind dintr-o perspectivă, nu … Citește mai mult
Întuneric. Peste tot plutea o negură groasă, amestecată cu un miros de pământ ud și frunze moarte. Mâinile lui pipăiră stofa albă, strângând-o cu putere între degete. Când se sforță să smulgă țesătura, ceva zvâcni sub el, zguduindu-l. Era ca și cum materialul mătăsos s-ar fi transformat în cenușă fină, răsfirându-se printre degetele lui. Încercă … Citește mai mult
Th ea Haimovitz: Doamna Braun Vioara, o onoare să vă am cu mine și o încântare. Vioara Braun: Mulțumesc. T.H.: Suntem la Oradea. Suntem în sinagoga frumoasă din Oradea. Din păcate acesta este cadrul în care ne aflăm. V.B.: Da și îmi este foarte cunoscut pentru că de aici am plecat cu cei doi frați … Citește mai mult