"Un cititor trăieşte o mie de vieţi înainte de a muri. Omul care nu citeşte trăieşte doar o singură viaţă." – George R.R. Martin
Lui Chris Christie i-a atras atenția un articol din New York Times – așa a început totul. Guvernatorul de New Jersey s-a retras din cursa prezidențială în februarie 2016 și i-a oferit tot sprijinul de care dispunea lui Donald Trump. La sfârșitul lui aprilie, el a văzut articolul. Descria întâlnirile dintre reprezentanții candidaților încă rămași … Citește mai mult
Grijania și anafura mă-sii!!! bolborosi Lituma, simțind că-i vine să vomite, în ce hal te-au lăsat, măi sfrijitule! Băiatul era în același timp spânzurat și tras în țeapă pe bătrânul roșcov, într-o poziție atât de absurdă, încât părea mai degrabă o sperietoare de ciori sau o figură grotescă de carnaval, sfârtecată, decât un cadavru. Înainte … Citește mai mult
Bărbatul conducea o mașină neagră, impecabilă pe un drum drept din Indiana. Când a ajuns la poarta de sârmă cu inscripția ZONĂ RESTRICȚIONATĂ, a încetinit. Paznicul s-a uitat o fracțiune de secundă pe fereastră, apoi a verificat numărul mașinii și i-a făcut semn să treacă. Angajații laboratorului îl așteptau. Poate chiar îi urmaseră instrucțiunile și … Citește mai mult
– Acum! E singur! Vandoros, în fața noastră, își scărpina barba roșcată. Mănuși din piele, o privire tăioasă, întocmai ca o vulpe. – Bun, ce mai aștepți? am șoptit. Soțul meu își slăbi papionul și străbătu încăperea cu pasul lui aparte, țopăit. Așa mă abordase cu mulți ani în urmă, într‑un cinematograf din Atena: „Să … Citește mai mult
Am țopăit peste terenul prăfos și cenușiu, către domul uriaș al Bulei Conrad. Sasul ei, încercuit de lumini roșii, se afla neliniștitor de departe. E greu să alergi cu o sută de kilograme pe tine – chiar și în condițiile gravitației selenare. Pare însă surprinzător cât te poți grăbi când viața îți este pusă în … Citește mai mult
Foarfeca era rece prin pielea cefei. Mă aflam în baia camerei noastre de hotel și îmi țineam ochii închiși, încercând să ignor cât de tare detestam fiecare clinchet metalic și ciudata, cumplita senzație de ușurare care mi se răspândea încet pe tot capul. Cu toate că știam cât era de necesar să facem asta – … Citește mai mult
Dragă jurnalule, iarăși luni. Astăzi e prima zi cu adevărat de toamnă. Este vânt, și frunzele, în sfârșit galbene, se rotesc în aer. După calendar, ar fi trebuit să înceapă de mult, dar cu aceste găuri în atmosferă, acum nu mai poți fi sigur de nimic, nici măcar de regularitatea anotimpurilor. Oare cum va fi … Citește mai mult
Chaol abia dacă dormise din cauza căldurii greu de suportat și din cauza faptului că erau în casa unui posibil aliat, plină de posibili spioni și pericole necunoscute – poate chiar din Morath –, dar și din cauza întâmplărilor abătute asupra Riftholdului și a tot ce îi era drag. Un alt motiv pentru care avusese … Citește mai mult
Se afla în bucătărie când s‐a auzit o bătaie puternică în ușă, care a pătruns în hol, s‐a izbit de podea, de cuierul pentru pălării și a ricoșat prin ușile culisante. Ea ștergea masa, era în altă lume, își amintea de vremurile când hoinărea pe plajele sălbatice de pe Insula Bruny. Bătaia în ușă o … Citește mai mult
Noaptea e prea lungă, soarele încă nu a răsărit, iar eu aștept să sune deșteptătorul, mai sunt două ore de așteptare, ce aș putea face în două ore? Două ore. Mult sau puțin? Probabil mult, dar, probabil și puțin. Timp de două ore îți poți schimba viața radical, simplu, luând o decizie de care îți … Citește mai mult