"Un cititor trăieşte o mie de vieţi înainte de a muri. Omul care nu citeşte trăieşte doar o singură viaţă." – George R.R. Martin
Vannie a dat repede deoparte vasele și a instalat tabla de șah pe patul lui. – Piesele mici din față se cheamă pioni, l-a tachinat ea. Te rog să muți unul, pentru ca eu să încep să te bat măr. Will se concentra acum asupra jocului. Provocarea ei îi trezise spiritul competitiv și era hotărât … Citește mai mult
După cinci ani de când se afla acolo, își dăduse seama că nu avea să mai părăsească niciodată acele meleaguri. Doi dinți ascuțiți și bine ascunși se făcuseră mesagerii acestui mesaj. De la shuari învățase să meargă prin pădure călcând cu toată talpa, atent la orice zgomot și fără să contenească nici o clipă să-și … Citește mai mult
Până și oamenii de același neam cu el, din tribul zulu, urmau câteodată tradiția și vechile practici. Ceea ce făcea necesară chiar și amendarea unora dintre vechii prieteni ai bunicului său. Bătrânii îi găsiseră o poreclă, un cuvânt în zulusă care se traducea ca „Grăsanul”. Porecla nu era foarte rușinoasă, însă Khamisi știa că exista … Citește mai mult
Diema, Tillman și Rush au zburat de la aeroportul Heathrow la Ferihegy din Budapesta, cu un avion care a decolat la douăsprezece și jumătate noaptea. S-au folosit de documente false, obținute de un contact de-al lui Tillman, căruia el îi spunea Benny. Zborul nu dura decât două ore, așa că nici vorbă să poată dormi. … Citește mai mult
Deși trăia în bună prietenie cu toți, nu găsi totuși prea curând un prieten adevărat; printre colegii de școală nu se afla nici unul de care să se fi simțit deosebit de apropiat sau îmbiat. Ei, în schimb, erau uimiți să descopere în persoana aprigului luptător cu pumnii, pe care fuseseră înclinați să-l creadă un … Citește mai mult
Stella continua să plângă, fără să scoată o vorbă. Și lui Gabriel i se întâmpla destul de des să plângă. Nu c-ar fi existat vreun motiv de tristețe în viața ei, din moment ce avea o căsnicie fericită și un băiețaș încântător. Dar plângea adeseori pentru suferințele omenirii și pentru părțile ei vulnerabile, sau pentru … Citește mai mult
Părăsesc gara și, urmând indicațiile, o iau spre nord, pe o stradă cu clădiri vechi. De ambele părți ale drumului, gardurile caselor par să se întindă la nesfârșit. E prima dată în viață când văd atâtea feluri de garduri. Garduri din ulucă neagră, ziduri albe, garduri din granit, pereți acoperiți de tufe. Împrejur e liniște … Citește mai mult
Nimeni mai potrivit decât Fernando în perioadele acelea de criză. A fost cel mai îndatoritor și răbdător dintre numeroșii secretari pe care i-a avut generalul, cu toate că nu și cel mai strălucit, și i-a suportat cu stoicism programul arbitrar de lucru și insomniile exasperante. Îl scula din somn la orice oră ca să-l pună … Citește mai mult
Sosirea în palatul Princepelui a ciudatului tânăr făcu să crească numărul șoaptelor. Boerii își spuneau în urechi cuvinte cu multe înțelesuri și zvonuri ciudate umblau slobode prin odăile muierești. Se zicea că messerul Ottaviano e un gran diavolo, fugit de pe la curțile occidentale și căutându-și sălaș aici, în locurile mai păguboase ale Țării Românești, … Citește mai mult
Uneori, noaptea, pe plaja întunecată, când cerul este limpede și bolta înstelată mă face să mă simt, simultan, muritor și invincibil, când vântul se potolește și marea nu se mai izbește cu putere de țărm, îi spun mamei mele ce-a însemnat pentru mine. Dar nu știu dacă mă aude. Iar acum tatăl meu – încă … Citește mai mult