"Un cititor trăieşte o mie de vieţi înainte de a muri. Omul care nu citeşte trăieşte doar o singură viaţă." – George R.R. Martin
Înainte de lăsarea serii, Mason hotărî să meargă la casa veche, iar Ana își manifestă dorința de a-l însoți, mai ales că devenise curioasă, tot ascultând-o pe Betty povestind despre ea. – Te voi duce mâine! E pe punctul de a se însera și mare lucru nu vei putea vedea. Voi arunca doar un ochi … Citește mai mult
Băiatul își adună forțele și o apucă spre mine, cățărându-se peste bagajele din căruță. L-am luat de braț ca să-l ajut să coboare; nu prea se ținea pe picioare când l-am dus lângă foc. – Ia uite cine s-a-ntors de la un pas de moartea cea urâcioasă, îl întâmpină Charlie vesel. – Vreau pușca-napoi, zise … Citește mai mult
Cum făcuserăm în fiecare zi din luna aceea, am dat buzna în atelierul de pictură ca să mâncăm. Yasmina, cea mai mică dintre surorile columbiene, care avea simț practic și era organizată, a împărțit mâncarea în cinci porții egale în timp ce noi așteptam să auzim adan‑ul care ne dădea voie să întrerupem postul. Din … Citește mai mult
Să nu ai niciodată încredere într-un om care se pune, neinvitat, în capul mesei în casa altuia. Nu sunt cuvintele mele. Sunt cuvintele bunicului meu, Cornelius, care, după ce le-a spus, s-a îndepărtat cât de mult a putut de această masă și nu va fi primit prea curând la ea. Iar problema nu e atât … Citește mai mult
Doctorul începe: – Așadar, oameni buni, îi putem da drumul? Le surâde rezidenților care-și sorb cafelele împrejurul său. Încearcă s-o ocolească cu privirea pe Sora-Șefă. Ea șade tăcută pe locul ei, făcându-l să se simtă nervos și agitat. Își scoate grăbit ochelarii și și-i pune pe nas ca s-arunce o privire la ceas, apoi începe … Citește mai mult
Lui Ernest îi plăcea la nebunie să fie psihoterapeut. Zi de zi, pacienții îl invitau în cele mai intime încăperi ale vieții lor. Zi de zi, el le aducea alinare, își făcea griji din pricina lor, le ușura disperarea. Iar în schimb, primea admirație și prețuire. De asemenea, și bani, deși Ernest deseori se gândea … Citește mai mult
I-am spus: când e frig, pune-ți căciula, altfel îți îngheață urechile. Uite și-acum câți trecători sunt fără urechi, i-am spus. Ea a fost de acord, mă rog, da-da, ar trebui, dar nu și-a pus-o. A râs de glumă, și tot fără căciulă a mers. O imagine de soiul ăsta îmi apare în minte, deși, despre … Citește mai mult
Are dreptate Adriana când zice că trăiesc într‑un balansoar. Am pornit‑o de dimineață – aici, la Zug, lumea se scoală devreme și înoată în lac cu noaptea‑n cap la minus 6 grade -, am făcut un drum până la gară: n‑am mai mers în pas de marș să mă dau tânără ca de obicei, am … Citește mai mult
A încetinit pasul când a ajuns în centru. Era pustiu; numai două mașini oprite în fața drogheriei. Vechiul tribunal strălucea alb în soarele orbitor al după‑amiezii. Un câine negru alerga undeva în josul străzii, pinii chilieni stăteau tăcuți și țepoși în colțurile pieței. Când a ajuns la intrarea de pe latura nordică, a văzut mașini … Citește mai mult
Se luptă cu aceste „biberoane” de atâta timp și, probabil, fără nici un folos pentru omenire. În locul lui, le-aș fi dat dracului de mult și-aș fi făcut orice altă muncă pentru aceiași bani. Dacă stau să mă gândesc însă, „biberoanele” astea au într-adevăr ceva bizar. De câte ori nu mi-am rupt spinarea cărându-le și … Citește mai mult