"Un cititor trăieşte o mie de vieţi înainte de a muri. Omul care nu citeşte trăieşte doar o singură viaţă." – George R.R. Martin
Am venit în București în urmă cu șase ani, cu gânduri mari: să urmez ASE-ul și să devin economistă. Sunt olteancă la origini, născută și crescută în Slatina, Olt. Dorința mea cea mai arzătoare, încolțită în sufletul meu încă de prin clasa a opta, a fost să mă mut altundeva, unde nu dai nas în … Citește mai mult
Doamne cât de frig era! Și cum cădea ninsoarea fără niciun pic de milă. Zăpada scârțâia sub picioare, iar lumea era amorțită de frig. Fiecare încerca pe cât posibil să stea în casă, la căldură, liniște și pace. Ea era însărcinată și deja i se vedea bine burtica. Copilul se mișca și dădea din picioare. … Citește mai mult
Și de poveste și de asemenea vorbe iuți, Vitoria, nevasta lui Nechifor Lipan, își aducea aminte stând singură pe prispă, în lumina de toamnă și torcând. Ochii ei căprii, în care parcă se răsfrângea lumina castanie a părului, erau duși departe. Fusul se învârtea harnic, dar singur. Satul risipit pe râpi sub pădurea de brad, … Citește mai mult
Eram în baie când a sunat telefonul, nu l-am auzit. A sunat de mai multe ori, de vreo patru cred. Niciodată Mihaela nu sună de patru ori. E clar că s-a întâmplat ceva. – S-a sinucis Diana. Am tăcut. Cu gura deschisă am tăcut. Mihaela vorbea ceva și eu nu auzeam, cu timpanul spart de … Citește mai mult
– Draga mea, este prea devreme totuși, mai gândește-te la treaba asta. – Nu este devreme dacă știi ce vrei și ce iubești. Iar eu știu. – Și, la douăzeci și doi de ani vrei să-mi spui că știi deja tot ce vrei? Pentru tot restul vieții? – Logic. Nu-mi trebuie o sută de ani. … Citește mai mult
Ieși din clădirea înaltă din sticlă fumurie fără a arunca nici o privire înapoi. Călca apăsat și rar, privind la bombeurile pantofilor Timberland, lustruiți impecabil. Nu reușise să-i răspundă nici portarului, care-i urase probabil ceva de bine, zâmbind ca într-o reclamă la ață dentară. Se simțea sătul până în gât să zâmbească și să vorbească … Citește mai mult
Hypermarket. Pe galeria comercială sunt standuri cu bijuterii, cosmetice, asigurări pentru diverse „ocazii” nefericite, țigări electronice și câte și mai câte. Printre toate acestea apare, într-o noapte de iarnă, un stand cu cărți, menit să aducă și ceva cultură în acest mediu. Că dacă iese omul duminica din casă și vrea să-și cumpere un pet … Citește mai mult
1! 2! 3! Și! NIMIC! De la capăt: 3! 2! 1! Și! Tot nimic. Cred că am murit, să mor io! Măcar m-am menținut la același nivel de incompetență de când nu ne-am mai întâlnit sau ne-am menținut… În caz că, între timp, ați uitat să citiți și creierul își revine greu din concediu. În … Citește mai mult
Aveam doi ani și eram centrul atenției. De fapt, n-aveam doi ani împliniți, că nu era ziua mea, era un pic înainte de ea, poate doar cu câteva zile, și mirosea a gutui și-a pere târzii. Carevasăzică trebuie să fi fost toamnă departe sau începutul lui decembrie. Eram îmbrăcată în costum popular maghiar, rochiță neagră, … Citește mai mult
Apoi trăise ca mânat de demoni, sălbatec, cu un apetit de viață nebănuit de nimeni, nici de el. Femei, chefuri, sporturi, apoi războiul trăit cu o frenezie de dans primitiv printre șerpi veninoși , apoi Parisul, unde muncise până la extenuare, odihnindu-se în perioade de dezmăț nocturn, ș-apoi întoarcerea în țară, revenirea la casa veche … Citește mai mult