"Un cititor trăieşte o mie de vieţi înainte de a muri. Omul care nu citeşte trăieşte doar o singură viaţă." – George R.R. Martin
Cînd visa că era din nou în Englitera și că era ducesa Mary, Regina plîngea în somn, slăbiciune pe care nu și‑ar fi îngăduit‑o în timpul zilei. Cînd se trezea, Maria știa că o așteaptă o zi grea. Primea știrile dimineții de parcă s‑ar fi așteptat la ele. Aici, la Iași, visele din copilărie și … Citește mai mult
Am scris „introducere“, dar trebuia să scriu „avertisment“. Avertisment : nu citi această mizerie. Rămâi în lumea ta ordonată, plătește-ți facturile, spală-te pe dinți, cumpără apă plată, setează-ți alarma, răspunde la salut, pune benzină, iubește-ți aproapele. Nu intra în dezordinea mea de care îmi este atât de sete și pentru care sunt adeseori dojenit de civili. … Citește mai mult
Cunosc trei filosofi care nu au iubit deloc cărțile. Le-au acceptat ca pe un rău necesar, nu mai mult. Dar de iubit nu le-au iubit, nu s-au omorât după ele, nu le-au zeificat (cum procedăm noi). Cel dintâi a fost Lucius Annaeus Seneca. Data nașterii filosofului stoic nu se cunoaște. A fost o vreme consilierul … Citește mai mult
N-am să uit nicodată ziua în care Ken a venit și mi-a spus că Otoosan (Tatăl) mă invită în Japonia pentru o vacanță de o lună. Japonia? Simpla rostire a acestui cuvânt mă face să-mi dea lacrimile de un preaplin pe care, probabil, n-o să-l pot exprima niciodată. Eram în ultimul an de facultate, la … Citește mai mult
– Am auzit că pădurea asta este bântuită, a spus unul dintre cei cinci tineri care stăteu picotând în jurul focului. De fapt, chiar este, a continuat el cu un zâmbet firav ițindu-se pe buzele sale pline. Dopul unei sticle de bere a căzut lângă el. Gâlgâitul lichidului s-a amestecat cu tronsnetul focului. – Acum, … Citește mai mult
Era rece pe podeaua de lemn a băii din dormitoarele băieților de la SanteVel. Lui Iustinian îi înghețau tălpile și prin bocanci. Dârdâia de frig, gemuit într-un colț, învelit doar de pelerina arsă pe alocuri. Voia să fie singur, departe de colegii săi. Singur cu gândurile sale. În noaptea precedentă aflase ceva neliniștitor. Era interzis … Citește mai mult
Abia apucasem să trag grilajul de siguranță când inima mi-a stat în loc. Auzisem ceva vag, ca un geamăt slab venind de foarte aproape. Am încuiat lacătul, privind de-a lungul străzii pustii și prost luminate. Și atunci l-am văzut. Părea o mogâldeață ghemuită la intrarea în gangul care dădea în spatele clădirii, gang folosit ca … Citește mai mult
Mă iertați, să nu credeți că nu-mi iubesc părinții. Îi iubesc. Moderat, nu exagerat. Dar mama e mai proastă și mai pesimistă decât negura nopții. Pentru ea a contat întotdeauna și, deși vremurile s-au schimbat radical, contează încă, numai și numai statul social. Pentru că ei – părinții mei – au trăit alte timpuri; cele … Citește mai mult
L-am cunoscut bine pe Dumnezeu. Am fost apropiațî, pot să spun. Cred că Dumnezeu m-a iubit mult în felul lui greoi și onest. Ne-am întâlnit la discotecă, în sat. Eu aveam 15 ani pe atunci și mă lăudam peste tot că mi-o trăsesem cu jumătate din fetele din comună, dar abia dacă atinsesem câteva perechi … Citește mai mult
Marea era liniștită și blândă. Soarele tocmai se trezise și începuse să-și privească propria reflexie în micile valuri care mângâiau leneș țărmul. Așezată pe nisip, Lisa lăsa apa sărată să-i lingă tălpile, întocmai ca o haită de câini credincioși. Dintotdeauna, întinderea uriașă de apă îi adusese liniște și mângâiere. O făcea să se simtă mică, … Citește mai mult