"Un cititor trăieşte o mie de vieţi înainte de a muri. Omul care nu citeşte trăieşte doar o singură viaţă." – George R.R. Martin
Tipul de la Natura părea zguduit. Ținea să vadă groapa. Urmări râma groasă a țevii de canalizare, care se ivea puțin din pământ, la ieșirea din casă – dar asta numai fiindcă se deplasase construcția -, dispărea și apărea încă o dată, mai jos, aproape de poartă, când se încârliga spre destinația finală: rezervorul unui … Citește mai mult
Știu că de azi înainte voi începe drumul de întoarcere al vieții mele și că va fi atât de lung încât mă gândesc dacă n-o să-l scurtez singur: n-am nici treizeci de ani. Asta ține doar de puterea amintirilor mele. Deocamdată m-am hotărât să părăsesc acest oraș, în care nu sunt nici bătrâni și nici … Citește mai mult
Este miezul zilei, sunt pe Batty Street și mă plimb fără ca mintea să îmi croiască un drum spre o destinație fixă. Tot ce știu este că mă urmărește cineva. Nu pot să recunosc chipul, dar acea față îmi este atât de familiară, o femeie pe care o simt destul de aproape, dar totuși nu … Citește mai mult
Dacă mergi pe strada Hazard, la o anumită oră din zi, poți vedea o femeie tânără, minionă, într-un pardesiu ușor cambrat, verde smarald, cu o eșarfă galbenă din mătase în jurul gâtului ivoriu, cu pantaloni la dungă până deasupra gleznelor, tropăind mărunt în botine de lac negru, cu o poșetă la fel și cu un … Citește mai mult
Pe 16 martie 1940, Constantin Noica îi scrie prietenului Emil Cioran, aflat la Paris, că dragul lor Nae Ionescu, Profesorul, a murit. În aceeași zi, un fost student, Mircea Vulcănescu, mângâiase pentru ultima oară cu privirea pereții albi ai casei de la Băneasa a Profesorului, clavirul amuțit, biblioteca și unicul tablou, o reproducere după El … Citește mai mult
„De acolo, din ceruri, fii sigur că e mândru de tine.” „Viața merge înainte.” „Chiar dacă nu-l mai ai cu tine aici, să știi că te citește mai departe.” „Sigur vă veghează și-i pare bine pentru reușitele dumneavoastră.” „Acolo sus, unde îngerii îl iubesc, dânsul se bucură pentru ceea ce faceți.” Prețuirea și complezența dau … Citește mai mult
Sunetul liniștii nu se mai simțea atât de profund ca altădată. Priveliștea din fața ochilor nu mai avea același impact pozitiv asupra lor. Nu mai producea nimic miraculos. Nimic unic sau magic în sufletele tinerelor. Briza jucăușă a vântului nu mai era binevenită în jurul lor. Nici măcar culoarea cerului nu mai era atât de … Citește mai mult
Cred că nu m-am temut niciodată de oameni sau de lucruri, ci numai de semne și simboluri. Copilăria mea a fost otrăvită de al treilea plop din curtea bisericii Sfântului Petru, misterios, înalt, negru, cu umbra căzând în nopțile de vară prin fereastră, până deasupra patului meu – panglică neagră tăindu-mi în dungă cuvertura -, … Citește mai mult
– Nu mă culc cu tine decât în minaret, mi-a zis. Sau pe o macara, undeva. Găsește. Inventează. Pufăind pe marginea patului, își balansa piciorul gol, cu unghii nefăcute (căci în Kabul unghiile făcute indică practica prostituției) și, pentru că nefăcute, puțin murdare după o zi întreagă în sandale prin praf exotic. Venise cu rucsac … Citește mai mult
S-a rupt jackul de la boxele exterioare, a rămas în laptop și nu se mai auzea sunetul. Am dus laptopul în pasajul de lângă Obor, la băiatul meu, la care mai reparasem câte ceva. E timid și ciudat, l-am văzut cum vorbește cu o colegă, e praf cu femeile, îl sperie de se cacă pe … Citește mai mult