"Un cititor trăieşte o mie de vieţi înainte de a muri. Omul care nu citeşte trăieşte doar o singură viaţă." – George R.R. Martin
Iv. Cu opt ani în urmă – două luni înaintea accidentului Simonei. Țin bine minte o chestie: în acel an a plouat în draci din aprilie până la jumătatea lunii noiembrie. Iar când s-a oprit ploaia, au început frigul și ninsorile, așa cum era de așteptat. Știrile din România anunțau mereu viituri care măturau gospodăriile … Citește mai mult
E aproape un an de când România a intrat, din nou, în zodia Ciumei roșii. Aproape un an de când Partidul Social Democrat a preluat aproape toată puterea în stat, odată cu câștigarea, cu un scor zdrobitor de peste 45%, a alegerilor parlamentare din 11 decembrie 2016. E aproape un an de când noua putere … Citește mai mult
Familia mea nu se deosebea prea mult de celelalte din Arnor. O duceam binișor, chiar dacă în jurul mesei se adunau de trei ori pe zi nici mai mult, nici mai puțin de paisprezece persoane: mama, tata și doisprezece copii. Am spus că familia mea nu se deosebea prea mult de celelalte… Hm! Așa îmi … Citește mai mult
Se gândește că ar fi un candidat bun la locul ei preferat din București, punct pe care‑l caută de mulți ani. Un loc de unde să privești în liniște orașul, departe de nebunia traficului, un loc unde să nu simți că te sufoci și nici că‑ți pică balcoane în cap. N‑a găsit un astfel de … Citește mai mult
TATA ÎȘI FACE CRUCE ȘI ZICE: „AM AVUT NOROC.“ Tata îl visează adesea pe bunicu’, venind spre el prin ziduri. Câteodată apare pe neașteptate, și tata se sperie și se trezește, lac de sudoare. În asemenea zile, vin vești proaste, așa pretinde tata. În asemenea zile, scrisorile rămân pe hol și el le privește doar … Citește mai mult
Unde merge? O aud Doamne Strânge burlanul cu mânurile Albe sau vinele Vinete Mănuşa trasă Întuneric văd numai când trec becuri Abur din gură Promoroacă colţul de la broboadă Şi în perii de sus de la buză Speriată Obrajii dezumflaţi Moi Găuri prin gură Îi curg mucii şi n-are ce face mi-i a râde Teotia … Citește mai mult
Cincizeci de ani mai târziu – De ce nu mai lupți? mă întrebă, forțându-mi privirea să rămână ațintită asupra lui. În mod curios, inima îmi bătea într-un ritm normal, teama constantă dispăruse, iar eu îl înfruntam pe bărbatul misterios fără ezitare. Nu mă gândeam la întrebare, deși prezența lui părea să-mi spună că soarta mea … Citește mai mult
Am simțit cum transpirația îmi curge pe tâmple, apoi spre bărbie și cum a sfârșit pe mâneca mea. L-am lăsat urcând în avion. El nu m-a văzut, dar eu eram acolo. El nu m-a mai văzut de doi ani, șase luni și patru ore, iar eu îl vedeam aproape zilnic. Am fost atâția ani, mereu, … Citește mai mult
Traian s-a prăbușit, transpirat, cu gura uscată. S-a sprijinit pe genunchi; să stea în genunchi știa cel mai bine. Îl durea pământul arid. Și-a început rugăciunea: „Doamne, Iisuse Hristoase, fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă pe mine, păcătosul.” Doar pentru rugăciunea asta mai avea salivă – cea mai scurtă rugăciune din istoria religiei lui. A rostit-o o … Citește mai mult
Vântul adia ușor aducând în sfârșit un aer răcoros dimineții. Fusese căldură mare în oraș în toată luna lui Gustar, cu mult praf și multă fierbințeală. În afară de asta, în cvartalul negustorilor din zona situată între bulevardul Pache Protopopescu, strada Traian, strada Mihai Bravu și Calea Călărașilor, toată vara diavolul comunist își băgase coada … Citește mai mult