"Un cititor trăieşte o mie de vieţi înainte de a muri. Omul care nu citeşte trăieşte doar o singură viaţă." – George R.R. Martin
În anul în care am împlinit nouă ani, eram deja elev în clasa a treia primară. În clasa mea erau diferențe de vârstă foarte mari între copii – eu eram cel mai mic, iar cel mai mare era un puștan pe nume Du Fengyou, care împlinise deja șaisprezece ani. Era mai înalt chiar și decât … Citește mai mult
Aegon, care a intrat în istorie drept Aegon Cuceritorul și Aegon Dragonul, s-a născut în Piatra Dragonului în anul 27 Î.C. A fost singurul fiu și al doilea copil al lui Aerion, lord de Piatra Dragonului, și al doamnei Valaena din Casa Velaryon, ea însăși pe jumătate Targaryană după mamă. Aegon a avut două surori … Citește mai mult
Pomii dăinuiau de o veșnicie. Crengile fragile, asemenea sticlei subțiri, scârțâiau sub greutatea noastră. M-am răsucit cu grijă, căci nu trebuia să rănesc copacul. Mi-am pus piciorul drept pe creanga următoare, trăgând ușor stângul după el. În cele din urmă, mi-am găsit o poziție de lucru sigură, incomodă, dar stabilă. De aici, ajungeam la florile … Citește mai mult
Pe mine, apariția subită a lui Fumero în relatarea părintelui Fernando Ramos mă înghețase, însă efectul asupra lui Fermin fusese fulgerător. Pălise și mâinile îi tremurau. – Mi-a scăzut tensiunea, improviză Fermin cu un firicel de voce. Uneori, clima asta catalană ne mortifică pe noi, cei din sud. – Pot să vă ofer un … Citește mai mult
Un ciocănit scandalos în ușa casei bunicii mele din Washington Square North, numărul 19, le-a adus mai întâi pe menajeră și apoi pe însăși bunica în pragul dormitoarelor lor, la ora două, în dimineața de 3 martie 1896. Am continuat să zac în pat, doborât de o mahmureală puternică, ce ar fi trebuit domolită oarecum … Citește mai mult
Canyon nu urma același reguli precum celelalte planete. Nu era cu mult mai mare decât Marte. Până la urmă cu numai câteva sute de ani, atmosfera sa era destul de densă pentru a permite creșterea plantelor fotosensibile. Aerul conținea oxigen, dar mult prea puțin pentru a fi respirat de oameni sau de kzini. Formele de … Citește mai mult
Gillian se oprea întotdeauna lângă biroul meu ca să-mi ceară să petrec timp cu „surorile” mele câtă vreme locuiam la Oxford. Acum, pentru că mai erau doar câteva zile până la sărbătorile wiccane ale echinocțiului de toamnă, își reînnoi eforturile de a mă aduce la sabatul local al vrăjitoarelor. – Lucrez, am spus eu repede. … Citește mai mult
În dimineața aceea deschisese ușa și dibuise o eternitate după butonul comutatorului, ținând marginea ușii în obișnuita sa încleștare aprigă, cu ochii strâns închiși și vârful limbii strecurându-i-se prin colțul gurii asemenea unei mlădițe chinuite, ce caută cu disperare un strop de apă într-un tărâm al secetei. Caraghios? Sigur! Pe pariu! Ia te uită la … Citește mai mult
Kyoto, 1160 Minamoto Yoshitsune a intrat dereme în posesia moștenirii sale. Băiatul nu știa să meargă când tatăl său i-a lăsat un război pierdut, o familie distrusă și un dușman înverșunat. Tatăl lui Yoshitsune s-a pregătit de luptă la adăpostul beznei friguroasea unei nopți de iarnă. Mândria războinicului presupunea eleganță, așa că slujitorii i-au prezentat … Citește mai mult
După victoria noastră pe cea dintâi planetă de la Soare, Lordul Cenușă a fost forțat să se retragă în ultimul său bastion, planeta-fortăreață Venus, unde flota sa greu încercată îi păzește docurile prețioase și puținii loialiști rămași. Am venit acasă ca să conving Senatul să mă lase să rechiziționez nave și oameni de la tot … Citește mai mult