"Un cititor trăieşte o mie de vieţi înainte de a muri. Omul care nu citeşte trăieşte doar o singură viaţă." – George R.R. Martin
Bacovia face dovada unei dialectici răsturnate, începutul pur nefiind pentru el ființa, ci neființa. Este, de aceea, un eleat, căci numai pentru eleați „ființa nu este mai mult decât neființă”. Hegel spune: „N i m i c u l ca fiind acest nemijlocit, egal lui însuși, este, tot astfel, invers, același cu ceea ce este … Citește mai mult
Era 1975, o perioadă plină de violențe și confruntări. Se declarase deschis sezonul de vânătoare la Stones încă de la ultimul nostru turneu, cel din ’72, cunoscut drept STP. Departamentul de Stat constatase revolte (adevărat), nesupunere civică (tot adevărat), sex ilicit (ce-o mai fi însemnând și asta) și violență peste tot în SUA. Toate din … Citește mai mult
La urma urmei, gestul lui Orfeu de a întoarce capul, la ieșirea din Infern, în speranța că o va vedea pe Euridice, nu-i anunță, oare, pe toți romanticii de mai târziu? Dragostea, neconsolată, a cântărețului trac pentru Euridice poate sta lângă orice mare poveste romantică. Și totul este romantic în biografia lui Orfeu. De la … Citește mai mult
Tata era un om cinstit și corect. Unul dintre șefii nemților, Ralph, a colaborat, prin natura funcției, cu tata, care, în privința activității din gară, reprezenta partea română. Era vorba de mișcarea trenurilor. Părinții noștri fiind ospitalieri, considerau firesc să îl invite uneori la masă. Se crease, dacă nu o prietenie, măcar o amiciție, în … Citește mai mult
Dariush nu-şi amintea să mai fi fost atât de speriat de pe vremea când era mic. Şi-a trecut limba peste învelişul tare de plastic al pastilei de cianură prinse între gingie şi obraz. I se spusese că regimul avea o listă cu toate numele lor, o listă neagră a disidenţilor urmăriţi de stat. I se … Citește mai mult
Mama s-a îmbolnăvit de cancer undeva prin anul 1996. Avea patruzeci și unu de ani. Faptul că am și eu patruzeci și unu de ani acum are sau nu relevanță, habar n-am. Dar merită notat măcar în treacăt. Mama, revin, a fost toată viața un om rațional. Credea în Dumnezeu, dar într-un mod al ei, … Citește mai mult
Și-acum încă o confesiune: da, e adevărat și nimeni din preajma mea n-a bănuit vreodată, în unele momente ale mele, de zi sau de noapte, când fug de ceva, când sunt laș și nedemn de propriile mele fraze, când am trădat, deși cel sau cea pe care i-am părăsit atât de ignobil încă nu au … Citește mai mult
A sosit Expresul 2000 cu scriitori din toate țările Europei. Au venit și ai noștri: Nae Prelipceanu, Adrian Popescu și Andrei Bodiu. Mai târziu a apărut direct de la aeroport și Ion Bogdan Lefter. El nu a făcut călătoria fabuloasă de șase săptămâni cu trenul pe ruta vechiului Expres care străbătea Europa din sud, de … Citește mai mult
„Îmi umbla prin cap și schița unei comedii pe care as fi vrut să o scriu, și cred că acolo a fost singurul moment în care m-am simțit tentat să scriu o comedie. Admit că mă ajuta o mare neglijență a patronilor mei: nici unul nu se gândise să petreacă o noapte sub scara aceea … Citește mai mult
„Priveam de pe acoperiș cum munții își schimbau înfățișarea, cu fiecare anotimp. Toamna începea să bată un vînt rece. Iarna totul era acoperit de zăpadă și țurțuri prelungi, ca niște pumnale, atîrnau de marginea acoperișului, iar nouă ne plăcea să-i dăm jos. Alergam dintr-un loc în altul, construiam oameni și urși de zăpadă și încercam … Citește mai mult