"Un cititor trăieşte o mie de vieţi înainte de a muri. Omul care nu citeşte trăieşte doar o singură viaţă." – George R.R. Martin
– Acum! E singur! Vandoros, în fața noastră, își scărpina barba roșcată. Mănuși din piele, o privire tăioasă, întocmai ca o vulpe. – Bun, ce mai aștepți? am șoptit. Soțul meu își slăbi papionul și străbătu încăperea cu pasul lui aparte, țopăit. Așa mă abordase cu mulți ani în urmă, într‑un cinematograf din Atena: „Să … Citește mai mult
Am țopăit peste terenul prăfos și cenușiu, către domul uriaș al Bulei Conrad. Sasul ei, încercuit de lumini roșii, se afla neliniștitor de departe. E greu să alergi cu o sută de kilograme pe tine – chiar și în condițiile gravitației selenare. Pare însă surprinzător cât te poți grăbi când viața îți este pusă în … Citește mai mult
Nicio întâmplare nu poate fi povestită fără riscul de a nărui realul într-o insulă de cuvinte, pietrificată în stomacul cosmosului. O insulă jupuită de vie de memorie, dispărută sub lințoliul unor ape invadate de materii excrementale, himere și o lumină crepusculară, o insulă care trece, cu imensa ei zestre de invizibil, dintr-un trup de femeie … Citește mai mult
Foarfeca era rece prin pielea cefei. Mă aflam în baia camerei noastre de hotel și îmi țineam ochii închiși, încercând să ignor cât de tare detestam fiecare clinchet metalic și ciudata, cumplita senzație de ușurare care mi se răspândea încet pe tot capul. Cu toate că știam cât era de necesar să facem asta – … Citește mai mult
Chaol abia dacă dormise din cauza căldurii greu de suportat și din cauza faptului că erau în casa unui posibil aliat, plină de posibili spioni și pericole necunoscute – poate chiar din Morath –, dar și din cauza întâmplărilor abătute asupra Riftholdului și a tot ce îi era drag. Un alt motiv pentru care avusese … Citește mai mult
Se afla în bucătărie când s‐a auzit o bătaie puternică în ușă, care a pătruns în hol, s‐a izbit de podea, de cuierul pentru pălării și a ricoșat prin ușile culisante. Ea ștergea masa, era în altă lume, își amintea de vremurile când hoinărea pe plajele sălbatice de pe Insula Bruny. Bătaia în ușă o … Citește mai mult
Noaptea e prea lungă, soarele încă nu a răsărit, iar eu aștept să sune deșteptătorul, mai sunt două ore de așteptare, ce aș putea face în două ore? Două ore. Mult sau puțin? Probabil mult, dar, probabil și puțin. Timp de două ore îți poți schimba viața radical, simplu, luând o decizie de care îți … Citește mai mult
Mulți îl întrebau dacă nu era cumva Yurko Banzai. Nu, răspundea Yurko Banzai, zâmbind. Nici măcar nu suntem rude – răspundea el imediat, anticipând următoarea întrebare. Banzai era în anul cinci la Facultatea de Biologie. Fiind printre cei mai buni studenți, fusese trimis să facă practica la un colegiu care ținea de universitate. Să predea … Citește mai mult
A doua rundă de foc antiaerian le fu aproape fatală. Prima rundă trecuse lejer pe lângă aripa stângă, dar a doua lovi partea de jos a carlingii avionului Fieseler Fi 156 Storch. Runda de gloanțe care pătrundeau prin blindaj tăie prin flancul aparatului, nimerindu-l pe Robert Ritter von Greim în piciorul drept, împroșcându-l cu șrapnel … Citește mai mult
A doua poveste colportată pe seama acestor insurecționiste lesbiene practicante ale avortului a fost aceea că a opta dintre ele, care nu era de la noi din cartier, ci coordonatoarea învățată și pricepută de la filiala soră din centru, ce venea să le viziteze pe femeile noastre la fiecare două săptămâni – ca să le … Citește mai mult