Fragmentul zilei – 23 decembrie 2020: Verity – Colleen Hoover

Verity

Aud sunetul de craniu spart înainte ca stropii de sânge să ajungă la mine. Tresar și fac un pas scurt înapoi pe trotuar. Unul dintre călcâie nu nimerește bordura, așa că mă prind cu mâinile de stâlpul unui semn de Parcare Interzisă pentru a-mi menține echilibrul. În urmă cu doar câteva secunde, bărbatul se afla … Citește mai mult

Fragmentul zilei – 22 decembrie 2020: Cazul doctorului Kukoțki – Ludmila Ulițkaia

Cazul doctorului Kukoțki

Toți strămoșii pe linie bărbătească ai lui Pavel Alekseevici Kukoțki fuseseră medici începând cu sfârșitul secolului al XVII‑lea. Primul dintre ei, Avdei Fiodorovici, este amintit într‑o scrisoare din 1698 adresată profesorului de anatomie Ruysch din Utrecht, de la care împăratul rus cu numele de Piotr Mihailov învățase anatomie cu un an înainte. Tânărul suveran îi … Citește mai mult

Fragmentul zilei – 20 decembrie 2020: Confesiunile unei ratate trecute de 40 de ani – Alexandra Potter

Confesiunile unei ratate trecute de 40 de ani

A doua zi AM SENZAŢIA CĂ O SĂ‑MI EXPLODEZE CAPUL. GATA, nu mai beau niciodată. O să încerc și eu „ianuarie pe uscat”. Bine, e un pic cam târziu, având în vedere că a trecut o săptămână din lună, dar mai bine mai târziu, decât niciodată, nu? Nu? Așadar, aseară, planul era să nu mai … Citește mai mult

Fragmentul zilei – 17 decembrie 2020: Privind înăuntru – Petronela Rotar

Privind înăuntru

În loc de cuvînt înainte Am fost un om zdrobit, întors spre moarte, nu înspre viață. La 30 de ani, mă imaginam trăind încă doar cîțiva ani, la fel de zbuciumat cum am trăit mereu. Apoi, murind devreme. Cu un ochi priveam spre moarte, iar cu celălalt spre copiii mei, opintindu-mă să mai trăiesc o … Citește mai mult

Fragmentul zilei – 14 decembrie 2020: După 7 ani… – Guillaume Musso

După 7 ani

Ghemuită sub plapumă, Camille se uita din pat la mierla care stătea pe pervazul ferestrei. Vântul de toamnă se auzea șuierând la geam, iar soarele se juca printre frunzele copacilor, proiectându-și razele aurii pe pereții verandei. Deși plouase toată noaptea, cerul era acum de un albastru senin care anunța o frumoasă zi de octombrie. Culcat … Citește mai mult

Fragmentul zilei – 13 decembrie 2020: Negatrom – Cristian Tudor

Negatrom

15 octombrie 2044. Ora 6:15 minute. Fugind pe coridorul sinistru din visul său, Jacob simțea că are picioarele legate. Luminile de pe tavan îi arătau direcția spre poartă. Înspăimântat, și cu bătăile inimii la maxim, Jacob privea în toate părțile, căutând un loc să se ascundă, chiar dacă știa că nu are unde. Aerul cețos … Citește mai mult

Fragmentul zilei – 12 decembrie 2020: Din altă viață. Teleleu – Marius Albert Neguț

Din altă viață. Teleleu

Autobuzul se mișcă greoi, ca un catâr încăpățânat care înaintează deși cară cu mult mai mult decât poate duce. E ora 23 – cohorta femeilor eliberate din schimbul doi de mastodontul numit „Apaca” – fabrica unde lucrează și mama – se îndreaptă spre casă, sardele înghesuite într-o conservă. Printre ele, contorsionat ca un tirbușon, un … Citește mai mult

Fragmentul zilei – 11 decembrie 2020: Rătăcirile fetei nesăbuite – Mario Vargas Llosa

Rătăcirile fetei nesăbuite

Micuțele chiliene A fost o vară fantastică aceea. Pérez Prado a venit cu orchestra lui compusă din doisprezece muzicieni de talent, ca să învioreze dansurile la carnavalurile de la Club Terrazas din Miraflores și de la Lawn Tenis din Lima, s-a organizat un campionat național de mambo în Plaza de Acho – un imens succes, … Citește mai mult

Fragmentul zilei – 8 decembrie 2020: Riverdale. Misterul omului de arțar – Micol Ostow

Riverdale. Misterul omului de arțar

JUGHEAD Riverdale: orașul nostru. În traducere liberă, înseamnă „valea de lângă râu”, și, într‑adevăr, se înalță pe malurile râului Sweetwater, cel cu nenumărate meandre, care curge năvalnic, purtând în vâltoarea valurilor frunze dințate și lipicioase în sezonul arțarilor. Un alt lucru pe care îl poartă râul? Secrete. Dacă există un lucru pe care l‑am învățat … Citește mai mult

Fragmentul zilei – 7 decembrie 2020: Hanoracul tău – Cristina Oțel

Hanoracul tău

Regret amarnic decizia de a veni la școală. Ațipesc puțin spre dimineață și, când simt că mă fură somnul, iar mirosul chimic al vopselei se topește sub pleoapele mele fluturând, Sorina intră val vârtej în cameră, alungând liniștea cu o melodie odioasă din telefon. Pentru că, logic, Adrian a trebuit să-i cumpere un card de … Citește mai mult