"Un cititor trăieşte o mie de vieţi înainte de a muri. Omul care nu citeşte trăieşte doar o singură viaţă." – George R.R. Martin
Aparent paradoxal, condamnarea acestei imixtiuni în viața individului merge mână în mână cu condamnarea lipsei de implicare socială a Bisericii: vrem spitale, nu catedrale! Dacă este adevărat că 20 de biserici monumente istorice au fost dărâmate în timpul comunismului doar în București, nu este mai puțin adevărat că, din 1990 până în prezent, au fost … Citește mai mult
Pe jumătatea pustie de asfalt pășeau agale câțiva bărbați moleșiți de căldură, mulți în pantaloni scurți sau maiouri. Se mai dezmorțeau și ei. Căci există o plăcere nebănuită – pe care o simt până și șoferii – în plimbarea pe asfaltul de unde mașinile au dispărut, fie și temporar. Alți călători își căutaseră adăpost la … Citește mai mult
La început am auzit o voce de bărbat spunându-mi numele și apoi strigând, într-o engleză stricată: „Nu e greșeală, nu?” Era ora două dimineața și eu dormeam dus. Mintea îmi era confuză, ca un câmp de orez bătut de ploaie. Așternutul mai păstra încă o amintire vagă a sexului din după-amiaza aceea și realitatea era … Citește mai mult
Am înțeles imediat că mă exprimasem greșit. Speranța care mă cuprindea de fiecare dată când o vedeam pe Juudit dispăru iarăși și în locul ei mă năpădiră același gânduri care mă bântuiau noapte de noapte, al căror vuiet îmi răsuna în urechi și după ce mă trezeam. Juudit îmi zări pumnii, apoi se mută la … Citește mai mult
În tăcerea din jur auziră hurducăind o trăsură. O clipă după aceea apăru un cal. Era neliniștit, se ridica în două picioare din pricina umbrelor și se profila fantomatic, cu ochii înspăimântați și cu nările fremătând, în lumina halucinantă. Vizitiul trase de hățuri. Calul zvâcni. Scame de spumă îi zburau din bot. Cei doi trebuiră … Citește mai mult
A nouăsprezecea mărturie Michael Rock Pentru că m-am specializat în fotografii de staruri rock, numele meu chiar este de rău augur. A mea este coperta de la Madcap Laughs cu fotografia lui Syd pe podeaua proaspăt vopsită la Earl’s Court Square, a mea este placheta de negăsit cu portrete făcute între ’69 și ’71. Dar … Citește mai mult
Deja ai făcut-o. De cum am coborât din autobuz, tu ai primit premiul de pensionare. Pentru toți anii de devotament. Știi cât îți sunt de recunoscător, da? Nu vreau recunoștința ta, MIles. Pur și simplu nu mai vreau să văd cum îți distrugi viața. Nu le-a fost ușor, știi bine. Știu, Să nu crezi că … Citește mai mult
Doug pierdu ceva important în noaptea aceea. Nu virginitatea, de care se despărțise deja prin amabilitatea unei eleve cooperante din clasa a noua, pe când avea paisprezece ani, într-un mic hotel de pe Rive Gauche, într-una dintre neprețuitele excurstii la Paris organizate de domnul Plumb în weekend-uri. Lucrul pe care i-l cedă femeii cu numele … Citește mai mult
Când intru în casă, Bunica tocmai fierbe apă în cea mai mare oală pe care o are. De cum mă vede, trage oala de pe foc, ia două ștergare de bucătărie, înfășoară cu ele câte o toartă a oalei, zice să pun mâna și s‑o ajut, să cărăm oala. Mă duc lângă ea, apuc toarta … Citește mai mult
Nedumerită și total în ceață, o întreb cum o cheamă. – Mi se spune Mama Budincă de Orez. Izbucnesc în râs, dar când îi văd privirea încruntată, îmi înghit chicotelile și îmi iau o față serioasă. – Văd că numele meu ți se pare amuzant, zice cu răceală. – Îmi pare rău, n-am vrut să … Citește mai mult