"Un cititor trăieşte o mie de vieţi înainte de a muri. Omul care nu citeşte trăieşte doar o singură viaţă." – George R.R. Martin
Și ea oftează ușurată, ca și cum ar fi crezut într‑adevăr că nu‑i destul că nu e liber, mai e și însurat cu două femei, atât de minunată e vestea cea nouă, și chiar dacă se trezește în ea o mică îndoială cu privire la ceea ce pare să fie o biografie sentimentală cu totul nereușită, … Citește mai mult
Nu toți tinerii din vale își pierdeau vara pe la bar. După câteva zile cineva m‑a dus într‑o zonă de peste râu, o pădure de pini care adăpostea câțiva bolovani enormi, care păreau străini în peisajul acela ca niște meteoriți. Probabil că‑i împinsese până acolo ghețarul, în negura vremurilor. Apoi pământul, frunzele, mușchiul îi acoperiseră … Citește mai mult
S‑au împlinit deja trei ani de când am auzit prima oară de Jennifer. Fusesem invitat la un supeu de vechiul meu prieten din școală, Osbourne, pe care nu‑l mai văzusem de ceva timp. Pe vremea aceea încă locuia în Gloucester Road și acolo am întâlnit‑o pentru prima oară pe tânăra care i‑a devenit între timp … Citește mai mult
Luaseră autobuzul de la Piața Dakar, plănuind c-au s-ajungă în două ore. Dar șoferul nu se grăbea. Se oprea să ia oameni care se urcau cu mănunchiuri de sabzeb încolțit și cu coșuri gătite pentru prânzul afară. N-aveau rude în Kerman, doar prieteni la templu, în bazarul Vakil și în clanul sufit al Nematollahilor, în … Citește mai mult
Când s‑a întors din Brazilia, m‑a anunțat că vrea să facă un copil. Cu mine. Inițial, am înțeles că voia să mă ia de bărbat. Apoi mi‑a explicat că nu voia decât să aibă un copil și mă alesese pe mine, ca un fel de răsplată pentru faptele mele bune. – Cred că dintre toți … Citește mai mult
Întreaga după‑amiază au hoinărit prin oraș. Zăpada fulguită de cu noapte se rupsese pe-alocuri. Călcau în zdrențele‑i triste, ținându‑se strâns de mână. Sărbătorile erau lângă ei, aspre, încă fără podoabe. Oamenii se obișnuiau greu cu culorile de după căderea vechiului regim. Se minunau de instalațiile muzicale chinezești și‑și reînvățau cu sfială colindele. Comuniștii se străduiseră … Citește mai mult
Am hotărât să povestim filmul Fata care vinde flori. Dintre cele trei filme pe care le văzuserăm pe ternul de baschet din orașul Yong Jing, cel mai popular era melodrama nord-coreeană a „fetei care vinde flori”. Îl povestiserăm țăranilor din satul nostru și, la sfârșit, când rostisem fraza finală, imitând vocea naratorului din film – … Citește mai mult
Pe Camille o surprinseră agitația și concentrarea care puseseră deja stăpânire pe bucătărie. Era așa de cald dintr‑o dată… – Uite, șefu’, un ajutor mititel nou‑nouț… Bărbatul mormăi ceva și‑i făcu vânt cu dosul mâinii. Franck o prezentă unui tip solid care încă nu se trezise de‑a binelea: – Așa, ți‑l prezint pe Sébastien. El … Citește mai mult
A dat jos de pe peretele galben ca un soare calendarul religios, apoi a dat pagina. Fiecare dimineață aducea cu ea o nouă imagine din calendar și o lecție din Biblie care o însoțea. Era David, tânărul păstor care, înarmat doar cu o praștie și credința în Dumnezeu, îl răpusese pe Goliat, un uriaș fioros … Citește mai mult
Probabil că alunecase în poziția culcat în timpul somnului. Se strădui să se reașeze în capul oaselor, dar încheieturile mâinilor erau lipsite de putere și cearșafurile nu-i ofereau un reazăm solid. Am schițat gestul de a mă ridica să o ajut, dar m-a oprit cu un zgomot ca un mârâit, s-a rostogolit pe o parte … Citește mai mult