"Un cititor trăieşte o mie de vieţi înainte de a muri. Omul care nu citeşte trăieşte doar o singură viaţă." – George R.R. Martin
N-am să uit nicodată ziua în care Ken a venit și mi-a spus că Otoosan (Tatăl) mă invită în Japonia pentru o vacanță de o lună. Japonia? Simpla rostire a acestui cuvânt mă face să-mi dea lacrimile de un preaplin pe care, probabil, n-o să-l pot exprima niciodată. Eram în ultimul an de facultate, la … Citește mai mult
La radioul prin satelit cânta jazz ambiental, un compromis făcut între cei doi ocupanți ai mașinii. Lacy, proprietara Toyotei Prius și deci a radioului, ura muzica rap aproape la fel de mult cât ura Hugo, pasagerul ei, muzica gen country contemporan. Nu reușiră să se hotărască între emisiunile sportive, radioul public, hituri vechi, comedie pentru … Citește mai mult
Bâzâitul muștelor și țipetele supraviețuitorilor luaseră de mult locul răsunătoarelor tobe de război. Trupurile lipsite de viață ale oamenilor și ale creaturilor Fae, împrăștiate pe câmpul de luptă, erau separate, pe alocuri, doar de aripile frânte, care se înălțau spre cerul cenușiu sau de hoitul vreunui cal. În ciuda norilor grei, mirosul avea să devină … Citește mai mult
Privirea lui Helen se opri puțin asupra neînsemnatului anunț de pe ultima pagină a ziarului bisericesc. Învățătoarea răsfoi rapid publicația, în vreme ce elevii ei erau ocupați cu niște exerciții de gramatică. I-ar fi plăcut să citească mai degrabă o carte, dar numeroasele întrebări ale lui William o scoteau mereu din atmosferă. Și de această … Citește mai mult
Într-o zi, bunicul meu, Artan, a venit la Aden. I-a spus mamei că primise o cerere în căsătorie pentru ea, iar el o acceptase. Mama avea cam optsprezece ani; nu-l putea înfrunta pe tatăl ei. Așa că a tăcut. Tăcerea unei fecioare este răspunsul cel mai potrivit în cazul unei cereri în căsătorie; simbolizează un … Citește mai mult
Cele două extremități ale giganticului paralelogram erau ocupate, una de faimoasa masă de marmură, atât de lungă, de largă și de groasă, cum niciodată nu s-a mai văzut, spun vechile hristoave, într-un stil care i-ar fi ațâțat pofta lui Gargantua, asemenea felie de marmură pe lume; cealaltă, de capela unde Ludovic al XI-lea a pus … Citește mai mult
Cu vreo douăzeci de ani în urmă, tânărul Eddie Kirsch fusese unul ditnre primii lui studenți la Harvard – un pasionat al computerelor, cu părul vâlvoi, care, interesat de coduri, se înscrisese la seminarul de anul întâi susținut de Langdon: „Coduri, cifruri și limbajul simbolurilor”. Profesorul fusese impresionat de inteligența sofisticată a lui Kirsch și, … Citește mai mult
După ce îl cercetă atent, vânătorul se înapoie la locul lui. Trecând din nou pe lângă doamne, se opri o clipă admirându-le frumusețea și răspunse cu o satisfacție vădită la înclinarea din cap a lui Alice, pe care aceasta o însoți cu un surâs amabil. Când ajunse lângă iapa care-și alăpta mânzul, făcu de asemenea … Citește mai mult
Dorcas aduse ceaiul. De îndată ce o văzu ieșind din încăpere, Poirot se desprinse de fereastra lângă care stătuse și veni să se așeze în fața domnișoarei Howard. – Mademoiselle, rosti el grav, vreau să te rog ceva. – Dați-i drumul, răspunse femeia, privindu-l cu o anumită dezaprobare. – Aș vrea să pot conta pe … Citește mai mult
O femeie solidă intră în cafeneaua sărăcăcioasă. Haină neagră, păr scurt, blugi. Așa se descrisese la telefon. Amelia Sachs îi făcu semn cu mâna dintr-un separeu. Aceasta era Gerte, cealaltă barmaniță de la St. James. Era în drum spre lucru și acceptase să o întâlnească pe Sachs înainte să intre în tură. Pe perete se … Citește mai mult