"Un cititor trăieşte o mie de vieţi înainte de a muri. Omul care nu citeşte trăieşte doar o singură viaţă." – George R.R. Martin
Nordul înghețat Freya se trezi devreme și rămase un timp în întuneric, simțindu-și orașul cum trepida și se legăna sub ea în timp ce motoarele lui puternice îl propulsau de-a curmezișul întinderii de gheață. Somnoroasă, își aștepta încă slujnicele să-i vină în ajutor pentru a coborî din pat. Trecuseră câteva clipe până-și aminti că toate … Citește mai mult
RIELLE „Comandantul Dardenne a venit la mine în mijlocul nopții, cu fiica lui în brațe. Era plină de sânge. Era sângele mamei ei, după cum a spus aceasta. De-abia putea să vorbească. Nu l-am văzut niciodată speriat. Mi-a pus-o pe Rielle în brațe și a spus: <<Ajută-ne! Ajut-o! Nu îi lăsa să mi-o ia!.>>” Declarația … Citește mai mult
Arsinoe, regina fugară din insula Fennbirn, stă cu fața împietrită la birou, înconjurată de ghemotoace de pergament cocoloșit. Nu a dormit decât câteva ore, iar lumina care se revarsă pe ferestrele tăiate în piatră îi rănește ochii, îi evidențiază adânciturile întunecate de sub ei și nuanța ușor cenușie a feței. Nu că ar fi acolo … Citește mai mult
Aud sunetul de craniu spart înainte ca stropii de sânge să ajungă la mine. Tresar și fac un pas scurt înapoi pe trotuar. Unul dintre călcâie nu nimerește bordura, așa că mă prind cu mâinile de stâlpul unui semn de Parcare Interzisă pentru a-mi menține echilibrul. În urmă cu doar câteva secunde, bărbatul se afla … Citește mai mult
Cândva aveam trei frați. Finlei era cel mai mare – cel curajos. Nimic nu îl înspăimânta; nici păianjenii, nici acele și nici loviturile bastonului lui Baba. Era cel mai iute dintre noi, cei patru copii, suficient de iute, încât să prindă o muscă doar cu degetul mare și un degetar. Dar atitudinea lui cutezătoare se … Citește mai mult
Regret amarnic decizia de a veni la școală. Ațipesc puțin spre dimineață și, când simt că mă fură somnul, iar mirosul chimic al vopselei se topește sub pleoapele mele fluturând, Sorina intră val vârtej în cameră, alungând liniștea cu o melodie odioasă din telefon. Pentru că, logic, Adrian a trebuit să-i cumpere un card de … Citește mai mult
Rogojina mea din papirus trosnește când mă răsucesc în somn. Mama zice că, dacă visezi noaptea că alergi în cerc, este pentru că dormi cu picioarele îndoite. Eu visez că mă prăbușesc într-o prăpastie întunecată, și niște ochi roșii de fiare mă urmăresc din beznă. Apoi noaptea se schimbă într-o apă neagră, din care încerc … Citește mai mult
Totul a început cu pușculița din porțelan de la mătușa Lily. Mi‑o făcuse cadou de Crăciun, pe când aveam cinci ani. Mama a fost cea care a descoperit că lipsește. – Ţi‑ai ascuns pușculița, Annabelle? Tocmai freca dușumelele din camera mea, iar eu îmi puneam la loc îmbrăcămintea de vară. Nu‑i va fi fost greu … Citește mai mult
Șase ani mai târziu. Ar fi putut să o învinovățească. Ar fi vrut să o facă, dar memoria mamei sale întinsă pe patul de spital – o ființă atât de firavă, doar o umbră a femeii care fusese cândva -, punea stavilă reproșurilor. Își petrecuse copilăria asaltată de întrebări legate de identitatea tatălui ei și, … Citește mai mult
Cred că sunt o criminală. Deși, având în vedere că n-am intenționat să săvârșesc omor, presupun că a fost ucidere din culpă; așadar, tehnic vorbind, aș fi o „ucigașă din culpă”, dar nu cred că există expresia asta. Când am obținut bursa la STAGS, fosta mea directoare mi-a zis: „Ai să fii cea mai deșteaptă … Citește mai mult