Fragmentul zilei – 10 martie 2020: Berta Isla – Javier Marias

O vreme nu era sigură că soțul ei era soțul ei, așa cum nu știi, când ațipești, dacă gândești sau visezi, dacă încă îți controlezi mintea sau ai rătăcit-o din cauză că ești epuizat. Uneori credea că da, uneori credea că nu, iar uneori hotăra să nu creadă nimic și să trăiască mai departe viața cu el, sau cu bărbatul acela care-i semăna, mai în vârstă decât el. Dar și ea devenise la rândul ei mai în vârstă, în absența lui, era foarte tânără când s-a căsătorit.

Acestea erau perioadele cele mai bune, cele mai liniștite, mai satisfăcătoare și mai domoale, dar nu durau niciodată prea mult, nu e ușor să ignori o chestiune ca aceasta, o îndoială ca aceasta. Izbutea să facă abstracție de ea timp de câteva săptămâni și să se cufunde în cotidianul nepremeditat, de care se bucură fără nici o problemă majoritatea locuitorilor de pe pământ, care se limitează să vadă zilele cum încep și cum trasează un arc ca să se scurgă și să se sfârșească. Atunci își închipuie că există o încheiere, o pauză, o despărțitură sau o graniță care marchează moțăiala, dar în realitate nu există: timpul continuă să înainteze și să lucreze, nu doar asupra corpului nostru, ci și asupra conștiinței noastre; timpului nu-i pasă câtuși de puțin dacă dormim profund sau suntem treji și în alertă, dacă avem insomnie sau ni se închid ochii împotriva voinței noastre, de parcă am fi recruți puși noaptea de strajă, plantoanele care în spaniolă se numesc imaginarias, cine știe de ce, poate pentru că ulterior, celui care a stat în gardă în timp ce lumea dormea, dacă a izbutit să stea de veghe și să nu fie arestat, ori împușcat pe timp de război i se pare că doar și-a imaginat. Un singur moment de picoteală invincibilă și ești mort, adormit pe veci. Ce riscant e orice lucru!

Când credea că soțul ei e soțul ei, nu era atât de liniștită, nici nu se scula din pat cu prea mult chef de a începe ziua, se simțea prizoniera îndelungilor așteptări, care se împliniseră și nu le mai aștepta, cine se obișnuiește să trăiască în așteptare nu-i acceptă niciodată pe de-a-ntregul finalul, e ca și cum i s-ar lua jumătate din aer. Iar când credea că nu e, își petrecea noaptea agitată și vinovată, dorea să nu se trezească, pentru a nu înfrunta neîncrederea în ființa iubită, nici reproșurile cu care se pedepsea pe ea însăși. Îi repugna să constate că s-a înăsprit ca o nenorocită. În perioadele acelea când hotăra sau reușea să nu creadă nimic, simțea în schimb imboldul îndoielii tăinuite, al incertitudinii amânate, căci mai devreme sau mai târziu aceasta avea să revină. Descoperise că a trăi în certitudinea absolută e plictisitor și te condamnă să duci o singură existență, ori să se contopească cea reală și cea închipuită și nimeni nu scapă cu totul de cea din urmă. Și că suspiciunea permanentă la rândul e insuportabilă, pentru că e extenuant să te observi neîncetat pe tine însuți și pe ceilalți, mai ales pe celălalt, pe cel mai apropiat, și să compari cu amintirile care nu sunt niciodată demne de încredere. Nimeni nu vede limpede ceea ce nu se mai află în fața lui, chiar dacă tocmai s-a întâmplat sau încă mai plutesc în cameră mirosul sau mâhnirea celui care tocmai și-a luat rămas-bun. E de-ajuns ca cineva să iasă pe o ușă și să dispară pentru ca imaginea să înceapă să i se estompeze, e de-ajuns să încetezi să vezi că nu mai vezi clar, sau să nu mai vezi deloc; și cu auzul se întâmplă la fel, ca să nu mai spunem de pipăit. Cum poți, atunci, să-ți amintești cu precizie și în ordine ce s-a întâmplat cu mult timp în urmă? Cum poate să-și reprezinte cu fidelitate soțul de acum cincisprezece sau douăzeci de ani, cel care se culca în pat când ea dormea de mult și îi penetra corpul cu mădularul lui? Toate acestea își pierd contururile și se încețoșează, aidoma plantonului soldaților. Poate tocmai ele își pierd contururile cel mai repede.

Berta Isla


Cartea Berta Isla poate fi cumpărată de la:

Ai citit această carte? Spune-ți părerea în secțiunea de comentarii de la finalul acestui fragment.


Average Rating:

4,0 rating based on 7.550 ratings (all editions)

ISBN-10: 6063346465
ISBN-13: 9786063346460
Goodreads: 52268031

Author(s):Publisher: Litera
Published: //2020

FROM THE AWARD-WINNING, INTERNATIONALLY BEST-SELLING SPANISH WRITER, AUTHOR OF 'THE INFATUATIONS, COMS A GRIPPING NEW NOVEL OF INTRIGUE AND MISSED CHANCES - AT ONCE A SPY STORY AND A PROFOUND EXAMINATION OF A MARRIAGE FOUNDED ON SECRETS AND LIES.

When Berta Isla was a schoolgirl, she decided she would marry Tomás Nevinson - the dashing half-Spanish, half-English boy in her class with an extraordinary gift for languages. But when Tomás returns to Madrid from his studies at Oxford, he is a changed man. Unbeknownst to her, he has been approached by an agent from the British intelligence services, and he has unwittingly set in motion events that will derail forever the life they had planned.

With peerless insight into the most shadowed corners of the human soul, Marías plunges the listener into the growing chasm between Berta and Tomás and the decisions that irreversibly change the course of the couple's fate. 'Berta Isla' is a novel of love and truth, fear and secrecy, buried identities, and the destinies we bring upon ourselves.

©2019 Javier Marías (P)2019 Random House Audio
 


Fragmentul zilei – 10 martie 2020: Berta Isla – Javier Marias

Lasă un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.