Din punct de vedere științific, să trăiești într-o stare de tensiune, de stres înseamnă că existența ta se limitează la simpla supraviețuire. Când ne confruntăm cu o situație tensionată, care constituie un anumit tip de amenințare (pentru că nu putem prevedea sau controla rezultatele acestei situații), se activează un sistem nervos primitiv, numit sistemul nervos simpatic, iar corpul începe să utilizeze o cantitate enormă de energie pentru a răspunde factorului de stres. Din punct de vedere fiziologic, corpul începe să folosească în mod automat resursele necesare pentru a face față pericolului actual.
Pupilele se dilată, ca să vedem mai bine; ritmul cardiac și cel respirator cresc, ca să putem fugi, să ne putem lupta sau ascunde; în sânge se eliberează o cantitate mai mare de glucoză, care să asigure celulelor mai multă energie; în loc să fie direcționat către organele interne, fluxul sangvin este direcționat către extremități, astfel încât să ne putem mișca mai repede dacă e necesar. Sistemul imunitar devine foarte activ într-o primă fază, dar descrește apoi în intensitate, ca urmare a faptului că adrenalina și cortizolul inundă mușchii, oferind un impuls de energie care să ne ajute să evităm sau să ne apărăm de factorul de stres. Circulația nu mai este direcționată către prozencefal, ci către rombencefal, drept urmare capacitatea noastră de a gândi creativ se reduce și ne bazăm mai mult pe instinct, pentru a reacționa instantaneu.
În cazul Annei, vestea tulburătoare a sinuciderii soțului ei a făcut ca trupul și creierul ei să intre brusc într-o stare care să-i asigure supraviețuirea. Pe termen scurt, organismul poate tolera condițiile nefavorabile, luptând, ascunzându-se sau fugind de un factor iminent de stres. Suntem construiți în așa fel încât să putem face față, pe termen scurt, unui nivel foarte crescut de stres. În mod normal, după ce evenimentul care cauzează stres se încheie, corpul își recapătă echilibrul în decurs de câteva ore, ridicându-și nivelul de energie și restabilindu-și resursele vitale. Dar, dacă nu ieșim din acea stare de tensiune în decurs de câteva ore, corpul nu-și mai recapătă echilibrul niciodată. De fapt, nicio ființă nu poate suporta să trăiască în stare de alertă o perioadă lungă de timp.
Ființele umane, datorită complexității creierului, sunt capabile să se gândească la problemele lor, să retrăiască evenimente din trecut și chiar să prevadă situații viitoare nefavorabile, reușind astfel, strict prin intermediul gândului, să activeze o mulțime de elemente chimice cauzatoare de stres. Atunci când ne gândim la un eveniment personal din trecut sau atunci când încercăm să controlăm un viitor imprevizibil, creierul și corpul încetează să mai funcționeze normal din punct de vedere fiziologic.
Anna retrăia mental acel eveniment zi după zi, iar și iar. Dar nu-și dădea seama că organismul ei nu putea să facă diferența dintre evenimentul original, care declanșase o reacție a corpului în raport cu factorul de stres, și amintirea acelui eveniment, care declanșa în mod repetat aceleași emoții pe care i se provocase evenimentul real. În creierul și în corpul Annei se produceau aceleași reacții chimice precum cele din momentul evenimentului, de parcă evenimentul avea loc din nou și din nou. Prin urmare, creierul accesa în mod continuu amintirea evenimentului, care era înmagazinată în memorie, și, retrăind aceleași emoții, în corpul ei aveau loc, de cel puțin o sută de ori pe zi, aceleași reacții chimice ca în momentul evenimentului. Reamintindu-și experiența în mod repetat, ea și-a ancorat în mod neintenționat creierul și trupul în trecut.
Emoțiile sunt consecințele sau răspunsurile chimice ale experiențelor trecute. Pe măsură ce simțurile înregistrează informațiile primite din mediul înconjurător, grupările de neuroni se organizează în rețele. Când aceste rețele formează un tipar, creierul produce o substanță chimică care este trimisă apoi în tot corpul. Această substanță chimică se numește emoție. Ne amintim mai bine evenimentele atunci când ne amintim ce am simțit când s-au întâmplat. Cu cât este mai mare coeficientul emoțional al unui eveniment – indiferent că evenimentul este favorabil sau nefavorabil – cu atât este mai puternică schimbarea care are loc în chimia noastră internă. Atunci când observăm o schimbare semnificativă în interior, creierul acordă atenție factorului extern care provoacă această schimbare, indiferent că este vorba despre o persoană sau despre un eveniment, și captează imaginea acestei experiențe provocate de exterior. Acest lucru este numit amintire.
Prin urmare, amintirea unui eveniment poate rămâne întipărită neurologic în creier, iar această amintire rămâne suspendată în timp în materia cenușie, așa cum s-a întâmplat în cazul Annei. Combinația dintre diversele persoane sau obiecte care au fost prezente într-un anumit moment și într-un anumit loc în cadrul acelei experiențe tensionate ajunge să fie reținută de rețeaua neuronală sub forma unei imagini holografice. În acest mod, creăm o amintire pe termen lung. Prin urmare, experiența se întipărește în circuitele neuronale, iar emoția este stocată în corp, astfel că trecutul devine biologia noastră. Cu alte cuvinte, atunci când trecem printr-un eveniment traumatic, avem tendința de a-l percepe din punct de vedere neurologic strict prin intermediul circuitului neuronal aferent acelei experiențe, iar reacțiile chimice care se produc în organismul nostru se raportează strict la emoțiile provocate de acel eveniment, astfel încât felul nostru de a fi – modul în care gândim și felul în care ne simțim – rămâne blocat în trecut din punct de vedere biologic.
După cum ne putem da seama, Anna a trăit o mulțime de emoții negative: tristețe profundă, durere, victimizare, supărare, vinovăție, rușine, disperare, furie, ură, frustrare, ranchiună, șoc, frică, neliniște, îngrijorare; s-a simțit copleșită, chinuită, deznădăjduită, neputincioasă, izolată, singură, a simțit că nu poate avea încredere în oameni și că fusese trădată. Ș i niciuna dintre aceste emoții nu a dispărut prea curând. Pentru că își analiza viața prin prisma emoțiilor din trecut, Anna a ajuns să sufere din ce în ce mai mult. Fiindcă nu putea depăși nivelul de percepție la care obțineau trăirile ei constante și fiindcă emoțiile reprezintă un depozitar al trecutului, ea gândea în trecut – și se simțea din ce în ce mai rău cu fiecare zi ce trecea. Fiind psihoterapeut, Anna putea înțelege din punct de vedere rațional și intelectual ce i se întâmpla, dar, în ciuda tuturor raționamentelor la care ajunsese, nu reușea să treacă peste suferința pe care o simțea.
Oamenii din viața ei au început să o trateze ca pe o femeie care și-a pierdut soțul, iar aceasta a devenit noua ei identitate. Anna asocia amintirile și sentimentele pe care le trăia cu motivul pentru care se afla în acea stare. Când cineva o întreba de ce se simțea atât de rău, ea povestea despre sinucidere – retrăind de fiecare dată durerea, chinurile și suferința. În tot acest timp, activa aceleași circuite din creier și retrăia aceleași emoții, condiționându-și creierul și corpul să rămână ancorate în trecut. În fiecare zi, gândea, acționa și trăia ca și cum acel trecut ar fi existat în continuare, înlocuind prezentul. Ș i fiindcă felul în care gândim, acționăm și trăim constituie personalitatea noastră, personalitatea Annei era creată în întregime de trecut. Din punct de vedere biologic, pentru că povestea în mod repetat despre sinuciderea soțului ei, Anna nu a reușit să treacă peste acest eveniment.
Cartea Supranatural poate fi cumpărată de la:
Ai citit această carte? Spune-ți părerea în secțiunea de comentarii de la finalul acestui fragment.
4,3 rating based on 19.875 ratings (all editions)
ISBN-10: 6069135385
ISBN-13: 9786069135389
Goodreads: 54293157
Author(s):Publisher:
Published: //
The author of the New York Times bestseller You Are the Placebo, as well as Breaking the Habit of Being Yourself and Evolve Your Brain, draws on research conducted at his advanced workshops since 2012 to explore how common people are doing the uncommon to transform themselves and their lives. Becoming Supernatural marries the some of the most profound scientific information with ancient wisdom to show how people like you and me can experience a more mystical life.
Readers will learn that we are, quite literally supernatural by nature if given the proper knowledge and instruction, and when we learn how to apply that information through various meditations, we should experience a greater expression of our creative abilities; that we have the capacity to tune in to frequencies beyond our material world and receive more orderly coherent streams of consciousness and energy; that we can intentionally change our brain chemistry to initiate profoundly mystical transcendental experiences; and how, if we do this enough times, we can develop the skill of creating a more efficient, balanced, healthy body, a more unlimited mind, and greater access to the realms of spiritual truth. Topics include:
Demystifying the body’s 7 energy centers and how you can balance them to heal How to free yourself from the past by reconditioning your body to a new mind How you can create reality in the generous present moment by changing your energy The difference between third-dimension creation and fifth-dimension creation The secret science of the pineal gland and its role in accessing mystical realms of reality The distinction between Space-Time vs. Time-Space realitiesAnd much more...
Fragmentul zilei – 19 octombrie 2020: Supranatural – Joe Dispenza
Alte titluri Act și Politon.