În carte îi mai înțep din când în când pe pasionații curselor, însă când vine vorba de buna deprindere a mersului cu bicicleta, ar trebui să faceți ca ei. Eu, unul, asta încerc. La ce viteze se pot atinge în timpul curselor, să nu fii în formă e periculos – așa că atunci când ești în formă bună nu poți decât să evoluezi, în timp ce forma proastă te poate duce la accidente și renunțări. Ai putea crede că cea mai bună cale de a deprinde abilitățile cicliștilor ar fi să mergi cu bicicleta, dar nu e chiar așa. Sigur, la un moment dat devii mai bun, însă e foarte ușor să nu-ți atingi niciodată adevăratul potențial dacă nu-ți testezi limitele sau nu primești ponturi utile.
Mie mi-a luat cincisprezece ani să învăț care e rolul șoldurilor când ții direcția și aș fi rămas la fel de neștiutor dacă Mike, un prieten ciclist împătimit, nu mi-ar fi arătat exact ce am de făcut. Mai jos vă povestesc și vouă ce mi-a spus, și dacă încă nu l-ați pus în aplicare, să știți că pontul ăsta face cât patru cărți de-ale mele.
Nu e totuși vorba doar despre tehnică în partea asta, ci și despre atitudine. Ambele sunt la fel de importante.
Nu pedalați în cerc
De când mă știu – încă din 1971 – experții în ciclism i-au sfătuit pe bicicliști să „pedaleze în cerc”, adică să aplice forță pe întreaga rotație de 360 de grade a pedalelor. Pare destul de logic: pedalele se mișcă în cerc, așa că nu trebuie decât să aplicați și voi aceeași mișcare circulară, iar și iar. Ceea ce e, de fapt, lipsit de logică. De-a lungul a șapte milioane de ani, picioarele noastre au evoluat și s-au dezvoltat pentru a ne ajuta să călcăm, să ne cățărăm, să lovim, să tropăim și să alergăm. Se mișcă în cerc când sunt pe pedale, însă tălpile și mușchii nu fac decât să urmeze o mișcare predeterminată. Stați pe spate cu picioarele în sus și încercați să le mișcați în același fel și-o să vedeți că nu e numai dificil, dar și ciudat. E mult mai natural să le mișcați în sus și-n jos sau în față și în spate. De fapt, să te chinui să dai din pedale în cerc nu e doar o închipuire prostească, ci și o imposibilitate fiziologică.
Așa că tasați. Tasatul din pedale e fix opusul învârtitului. E vorba de a te lăsa cu greutatea întâi pe o pedală, apoi pe cealaltă, și tot așa, până ajungi la destinație sau până obosești. Alegeți o viteză potrivită – să nu fie nici prea ușor, dar nici prea greu – și apăsați pedalele cu forță, fără să vă gândiți că trebuie să le și trageți după voi, în cerc (ele oricum se învârtesc, în virtutea inerției). Se spune, în general, că această metodă e ineficientă, „irosește” rotația ascendentă a pedalelor și nu direcționează eficient forța piciorului pe mișcarea circulară. Ani de zile, „tasator” a fost un termen derogatoriu folosit la adresa bicicliștilor care nu pedalau cum trebuie.
Asta, deși toată lumea folosește tehnica tasatului și nimeni nu pedalează în cerc. Acest lucru a fost dovedit de studii de laborator în care mai mulți bicicliști cunoscuți s-au lăsat conectați la mașinării, cu fire atașate la diverși mușchi, pentru a se stabili exact care grup muscular intră în acțiune și la ce moment anume. Aceste studii au arătat că, la o cadență normală – nu vorbesc aici de urcușuri ocazionale pe dealuri aproape verticale – nimeni nu trage de pedale. Până și profesioniștii tasează. Cei mai eficienți dintre ei reduc greutatea de pe pedala de urcare, astfel încât să nu opună rezistență pe celălalt picior.
Nu numărați kilometrii
Concurenții numără kilometri și e logic să o facă din moment ce traseele se măsoară în distanțe. Însă pentru oricine altcineva, mai ales pentru un non-competitor, e descurajant să tot numeri kilometri, stresul crește și plăcerea dispare.
La un moment dat, nu te poți abține să nu numeri, pentru că ești pe de-o parte curios, pe de alta mândru, iar în ciclism kilometrii reprezintă unitatea de măsură standard, din cauza curselor, ciclismului de anduranță și, în general, a tuturor lăudăroșilor cu spirit competitiv. Oricine știe ce e un kilometru, așa că nu trebuie să spun că obiceiul de a-i număra e o altă capcană în care ați căzut, însă cred că există metode mai bune de a ține socoteala, cum ar fi, de exemplu, în minute, în zile sau diferență de nivel.
Minutele sunt ușor de adunat și, dacă rulați încet, strângeți mai multe pe kilometru. Ieșiți mult mai bine dacă vă gândiți că ați pedalat treizeci de minute, decât că ați parcurs vreo unsprezece kilometri – dești traseul poate fi același. În același fel, o urcare de 5 kilometri, cu o diferență de nivel de 300 de metri și parcursă în treizeci de minute sună mult mai bine când ne uităm la metri și minute în loc de kilometri.
Cel mai bine e să numărați în zile, pentru că e și cel mai ușor. Când numărați zilele, se taie de pe listă una după alta, fie că ne-am dat cinci minute sau cinci ore. Uraa, m-am dat cu bicla azi!
Socotiți lucruri care se pot aduna repede, care sunt la îndemână și care vă încurajează.
Cartea Liber la pedalat poate fi cumpărată de la:
Ai citit această carte? Spune-ți părerea în secțiunea de comentarii de la finalul acestui fragment.
3,8 rating based on 2.520 ratings (all editions)
ISBN-10: 6069484312
ISBN-13: 9786069484319
Goodreads: 49360672
Author(s):Publisher: PILOTBOOKS
Published: //2019
Uitati de bicicletele extra-usoare si incomode, de tricourile in culori stridente, de incaltarile bizare prinse de pedale minuscule, de sutele sau miile de kilometri ce trebuie cuceriti cu orice pret. De ce sa nu pedalati asa cum o faceati in copilarie?! Sus pe sa si la drum! Numai asa puteti (re)descoperi adevarata bucurie a pedalatului.
Pe parcursul a 89 de capitole scurte, autorul analizeaza riguros, dar si cu ironie, subiecte extrem de practice pentru orice pasionat de ciclism, precum tehnici de pedalare, reguli de siguranta in trafic, sfaturi despre sanatate si fitness si aspecte legate de componentele si geometria bicicletei.
Credeti ca saua bicicletei cauzeaza impotenta? Nu, sigur nu. Lumea ciclismului mai are alte cateva astfel de «mituri», demontate cu umor si inteligenta in acest excelent ghid pentru amatorii de mers pe bicicleta. - Ciprian Balanescu, triatlonist
Bicicleta nu este numai un mijloc de deplasare, ci poate deveni un stil de viata. Bicicleta leaga prietenii, apropie oameni, pune un mare egal intre ei. In plus, bicicleta ta este cea mai buna, cea mai rapida si cea mai frumoasa dintre toate. Ia-ti strictul necesar, urca pe bicicleta si porneste la drum! - Alex Ciocan
Grant Petersen este biciclist pasionat inca din anii 1980, de cand merge pe bicicleta in fiecare zi. Ideile si opiniile sale au aparut in mai multe reviste de specialitate, printre care Bicycling, Outside si Men’s Journal. Compania pe care a fondat-o si pe care o conduce, Rivendell Bicycle Works, produce modele de bicicleta pentru cei care doresc sa se bucure de experienta mersului cu bicicleta, departe de influentele nefaste ale culturii competitionale.