Ora 1 noaptea. Claire, o tânără mămică în vârstă de nici treizeci și trei de ani, este în living, așteptându-l pe Robert, soțul ei. Cu părul șaten deschis, care îi flutură din când în când pe umeri, cu ochii căprui care aproape că i se închid, ușor trasă la față, pare o femeie căreia pe parcursul anilor i-a plăcut să aibă grijă de aspectul său fizic, având o statură slăbuță și trăsături fine.
Cei doi copii, Ryan, de șase ani, și Meg, de patru ani, dorm în camera lor de la etajul casei, iar Claire devine din ce în ce mai nerăbdătoare. Se uită la ceasul de pe perete din minut în minut. I se pare ca au trecut nopți întregi, nu jumătate dintr-una, căci așteptarea i se pare infernală.
Inevitabil, gândurile i se îndreaptă către căsnicia sa, fiind hotărâtă ca în această noapte, mai mult decât în oricare alta, să afle adevărul despre ce se petrece cu Robert.
Sunt căsătoriți, legal, de zece ani, deși se cunosc din timpul facultății, relația lor însumând treisprezece ani. A fost primul și singurul bărbat din viața ei. Comportamentul lui s-a schimbat în ultimii doi ani. Serviciul îl face să fie plecat în delegații lungi, uneori chiar să lipsească nopți de-a rândul de acasă. Astfel, relația lor s-a răcit, cu toate eforturile ei de a opri acest fenomen distructiv. Poate că oferă prea multă atenție copiilor sau poate că acordă prea mult timp propriului serviciu, deși Robert i-a spus că nu este cazul să se angajeze, fiindcă el câștigă suficienți bani ca să-și întrețină familia, fără probleme. Ori poate că a investit prea multă energie în treburile casnice.
Cine mai știe?
Oftând, nemișcată, privește în continuare ceasul. Părul îl are prins într-o coadă simplă. Poartă un maieu fără sutien, o pereche de pantaloni de trening gri deschis. În fața ei,, pe masă, se află un pahar de vin roșu, plin pe jumătate, și o sticlă de vin de-abia desfăcută. În capătul mesei e o farfurie cu cine lui Robert – care în mod sigur s-a răcit -, dar și un pahar gol.
La ultima conversație telefonică cu soțul ei, acesta i-a spus că face tot posibilul să ajungă la cină, fiindcă își dorește să mănânce alături de familie. Ca de obicei, nu s-a ținut de cuvânt. Așa că a cinat doar e a cu copii, cărora, apoi le-a făcut duș și i-a băgat la culcare.
Clătinându-se, se ridică dezamăgită de la masă. Este obosită fizic și psihic.
Poticnit, se duce la bucătărie, căutând orbește într-unul dintre sertare. Uitându-se peste umăr, cotrobăie după un pachet de țigări din care scoate una, apoi îl îndeasă înapoi.
Până de curând nu a fumat niciodată, nici ea, nici Robert, dar, din varii motive, acum asta i se pare o mică rezolvare a problemelor ei din căsnicie.
Închide sertarul, se îndreaptă spre locul unde se află aragazul și, dintr-un dulap suspendat, scoate o brichetă. Cu pași mici, iese pe terasă fumând. Pielea i se zbârlește de frig. Ar vrea să se așeze pe șezlong, dar parcă starea de agitație o împinge să pună punct ultimelor detalii legate de planul pe care si l-a propus, plimbându-se.
Crede că Robert o înșală. Intuiția asta îi spune. Este singura explicație logică și chiar are un plan pentru a-l face să mărturisească.
Farurile unei mașini bat spre ferestrele întunecate. Claire mai trage cu sete câteva fumuri și o stinge rapid în scrumiera de pe măsuța așezată lângă șezlong. Intra precipitat în casă, se duce la bucătărie, se spală pe mâini, apoi pășește înapoi în living, pregătind confruntarea.
Concomitent, Robert intră pe ușa casei. Este îmbrăcat la costum. Își lasă servieta jos, se descalță de pantofi și se îndreaptă agale spre living.
– Claire! se oprește surprins în loc. Nu mă așteptam să mia fii trează la ora asta! bolborosește, apropiindu-se să o sărute.
Claire se lasă sărutată, vizibil crispată.
– Ai fumat? mârâie mirat, strâmbând din nas.
– Cred că s-a răcit cina! îi barează agitată, evitând să îi răspundă.
– Oricum nu prea îmi era foame!
Robert apucă sticla de vin, își toarnă un pahar, o așază la loc, sorbind tacticos.
– Știu că ai pe altcineva, Robert! Ai fost văzut nu numai o dată. În acest moment, vreau să știu tot adevărul, îl abordează direct.
– Nu mai crede ce zic alții! îi întoarce nepăsător.
– Nu sunt simple zvonuri! Știu că ai o relație cu altă femeie și știu că asta se petrece de ceva timp.
– Claire, termină cu prostiile! Nu există așa ceva! Devii paranoică!
– Să nu îndrăznești să negi! M-am săturat de minciunile tale! M-am săturat de promisiunile tale, de nopțile în care spui că vii și nu ajungi. Până aici, Robert! Spune-mi adevărul sau, dacă nu, în secunda asta, îmi iau copiii și plec!
Robert înghite în sec, uimit de atitudinea ei. Niciodată nu a văzut-o atât de stârnită. Într-un fel, și el se simte atât de împovărat, așa că preferă să nu se mai ascundă. Este conștient că poate fi adevărat ce spune ea. Ba chiar, e foarte firesc să-l fi văzut cineva cunoscut sau chiar să fi aflat de la prietena lor de familie, Brenda, care îl acoperă, neavând curajul să se implice.
– Ce nume vrei să știi, Caire? oftează resemnat.
– Totul! Vreau să știu tot adevărul!
– Bine. În primul râd, vreau să te liniștești și să mă asculți. Cine ți-a spus nu te-a mințit, degeaba aș mai nega. Am o relație cu o altă femeie, de aproape un an de zile. Nu o iubesc, nu înseamnă nimic pentru mine. Totul a început…
Cartea Aparențe poate fi cumpărată de la:
Ai citit această carte? Spune-ți părerea în secțiunea de comentarii de la finalul acestui fragment.
4,0 rating based on 1 rating (all editions)
ISBN-10: 6069036530
ISBN-13: 9786069036532
Goodreads: 214450494
Author(s):Publisher:
Published: //
Fragmentul zilei – 9 mai 2020: Aparențe – Roxana Gheorghe